Constantin Botnari, fostul secretar general al Partidului Democrat din Moldova (PDM), cunoscut în spațiul public ca „borsetka lui Plahotniuc”, a vândut luxosul imobil din pădurea de la Durlești. Este vorba de așa-numita „Casă Albă”, situată în zona rezidenţială din „Poiana Domnească”. Jurnal TV transmite că imobilul a fost vândut unui om de afaceri din capitală, care este patronul unui centru medical privat. Potrivit actelor cadastrale, tranzacția a avut loc la finele lunii august 2021. Acum, Constantin Botnari nu are vreun statut procesual, călătorește liber în întreaga lume și nici proprietățile sale nu sunt puse sub sechestru.

Întreaga zonă unde este amplasată „Casa Albă” care, în acte, a fost vândută de Constantin Botnari, este securizată și monitorizată de cel puțin șapte camere de supraveghere. Accesul spre imobilul impunător din capătul străzii este blocat de vreo trei porți. Prima este amplasată la începutul stradelei, fiind astfel blocat accesul trecătorilor, deși în planul cadastral acea porțiune de drum apare ca spațiu public.

Noul proprietar al imobilului nu este ușor de negăsit. În schimb, colegii sursei citate au dat de un tânăr care s-a prezentat ca vecin, refuzând să-i fie divulgată identitatea. A fost întrebat despre proprietarul în acte al „Casei Albe”, Valeriu Maciuca, dar tânărul a spus că acest om de afaceri nu mai locuiește aici de aproximativ doi ani. Asta chiar dacă din actele cadastrale vedem că Valeriu Maciuca a cumpărat și terenul, și casa, și garajul pe 24 august 2021.

Zona nu este supravegheată de vreun gardian ca pe vremea lui Constantin Botnari. Camerele de supraveghere monitorizează tot ce mișcă.

Nici la centrul medical privat, al cărui director și patron este, nu a fost de găsit Valeriu Maciuca. Jurnal TV a reușit să vorbească doar cu vicedirectorul instituției, Nicolae Frunză. Acesta a spus că șeful său a plecat acasă, chiar dacă era abia ora 12.00. Vicedirectorul nu a binevoit să ofere numărul de telefon mobil al lui Valeriu Maciuca.

Despre „Casa Albă”

Întreaga proprietate are valoarea cadastrală de 3,6 milioane de lei, potrivit declarației de avere a lui Constantin Botnari din decembrie 2019. Valoarea reală a proprietății ar fi, însă, mult mai mare.

Potrivit surselor Jurnal TV, Constantin Botnari a vrut să vândă averea imobiliară contra sumei de 2,5 milioane de euro, dar a redus prețul până la 1,5 milioane de euro.

De altfel, după ce PDM a pierdut puterea în 2019, Botnari alias „Borsetka” a dispărut o perioadă din Moldova. A revenit ulterior periodic acasă, fără a fi luat în vizor de noile autorități. Acesta ar fi părăsit definitiv Republica Moldova abia în acest an, iar acum face naveta între Londra și Palma de Mallorca.

Atunci când vila lui Botnari a ajuns în vizorul presei, în 2016-2018, portalul Anticorupție a scris că fostul lider democrat a îngrădit în mod abuziv aproximativ 40 de ari din pădurea din Durlești. Atunci, Moldsilva a atenționat că, începând cu 2012, nu se mai dau păduri în arendă, iar instituția a inițiat rezilierea contractelor şi pentru pădurile date în arendă până în anul 2012. Mai mult, arendașul acelei porțiuni de pădure spunea că habar nu are că Botnari a îngrădit o bucată de pădure și că va lua imediat măsuri.

Acum, din imaginile filmate cu drona, din cei 40 de ari de pădure care au fost acaparați de fosta gospodărie a lui Botnari, cel puțin 20 de ari sunt, în continuare, îngrădiți. În pădurea de lângă „Casa Albă” a mai apărut un imobil din piatră, ridicat chiar între copaci.

Până în anul 2019, Constantin Botnari era cunoscut ca „mâna dreaptă” a lui Vladimir Plahotniuc, însoțindu-l pe acesta la toate evenimente politice și nu doar. Constantin Botnari ar fi fost curierul de încredere al lui Plahotniuc în mai multe cazuri de abuz și corupție politică. După 2019, Botnari a fost acuzat și de faptul că ar fi coordonat schemele de contrabandă cu chihlimbar, acuzații pe care le-a respins categoric.

Cât despre noul proprietar al „Casei Albe”, acesta a fost vizat într-o anchetă jurnalistică în 2009, când s-a scris că ar fi făcut parte, alături de alte persoane, dintr-un grup coordonat de Veaceslav Platon, respectivii figurând ca interpuși în mai multe companii controlate de Platon.

#casa #Constantin Botnari #Vlad Plahotniuc

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.