Au fost depistați cu acte false la trecerea frontierei, iar acum sunt cercetați de oamenii legii. Vizați sunt trei conaționali cu vârste de 24, 26 și 50 de ani. Mai exact, este vorba despre două cărți de identitate și un permis de conducere neveridice, iar incidentele au fost consemnate la punctul de trecere Leușeni la sfârșitul săptămânii trecute.

Două cărți de identitate românești au fost găsite printre lucrurile personale a doi conaționali de 50 și 24 de ani, la intrarea în Republica Moldova.

„Aceștia se deplasau ca pasageri: unul din Franța, celălalt din Germania. La controlul de frontieră ambii s-au legitimat în baza pașapoartelor moldovenești. Conform analizei de risc polițiștii de frontieră au dispus efectuarea controalelor suplimentare. Ca urmare, în portmoneul bărbatului de 50 de ani era ascunsă o carte de identitate românească, eliberată pe un alt nume, deși în fotografie era chipul posesorului. Cel de-al doilea conațional avea cartea de identitate dosită în rucsac”.

Audiați, bărbații au declarat că și-au perfectat actele prin intermediul unor persoane, a căror date de contact le-au aflat de pe anunțuri din mediul virtual. Fiecare a achitat câte 150 și 200 de euro.

Cel de-al treilea caz a fost înregistrat pe sensul de ieșire din țară, unde un tânăr de 26 de ani se deplasa cu o cursă ocazională spre Cehia.

„În timpul discuțiilor cu polițiștii de frontieră persoana a trezit unele suspiciuni privind scopul călătoriei fiind dispuse și alte verificări. În repercursiune, în husa telefonului mobil s-a depistat permis de conducere moldovenesc ce nu corespunde unui act autentic. Întrebat, pasagerul a recunoscut că a obținut documentul în 2015, pe când se afla la muncă în Rusia, contra sumei de șapte mii de ruble rusești”.

Ulterior, pe numele persoanelor vizate s-au inițiat cercetări pentru elucidarea circumstanțelor și identificarea persoanelor implicate.

Actele au fost transmise către laborator pentru stabilirea legalității acestora și luarea măsurilor legale ce se impun.

#acte false #control suplimentar #frontieră

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.