Astăzi în Republica Moldova au fost confirmate alte 329 cazuri noi de infectare cu COVID-19. Din numărul total de cazuri, 2 cazuri sunt de import: 1-Egipt, 1-Grecia.

Numărul total teste efectuate – 4336, dintre care 1556 teste Rapid – Antigen. Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 249.714.

Din numărul total de cazuri, 8 sunt lucrători medicali (4-asistenți medicali, 4-personal auxiliar).

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 2121 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 225 în stare extrem de gravă (36 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

Alte 489 persoane au fost vindecate. În total, 238.423 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 3195 persoane, iar 15.631 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, anunțăm înregistrarea altor decese provocate de COVID-19:

Deces 5746: Bărbat de 71 ani, din mun. Chișinău, internat la SCM „Sf. Treime”. Comorbidități: pancreatită cronică, cardiopatie mixtă.

Deces 5747: Bărbat de 60 ani, din mun. Chișinău, internat la SCM „Sf. Treime”. Comorbidități: angor pectoral, cardiopatie mixtă, hipertensiune arterială.

Deces 5748: Femeie de 66 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM „Sf. Treime”. Comorbidități: cardiopatie mixtă, hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate.

Deces 5749: Bărbat de 68 ani, din r. Ialoveni, internat la SCM ”Sf. Treime”. Comorbidități: cardiopatie mixtă, hipertensiune arterială.

Deces 5750: Bărbat de 60 ani, din r. Anenii Noi, internat la SR Anenii Noi. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat, ciroză hepatică.

Deces 5751: Bărbat de 75 ani, din r. Anenii Noi, internat la SR Anenii Noi. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat, angor pectoral.

Deces 5752: Femeie de 81 ani, din r. Briceni, internată la SR Briceni. Comorbidități: diabet zaharat.

Deces 5753: Bărbat de 83 ani, din mun. Bălți, internat la SC Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 5754: Femeie de 62 ani, din r. Sîngerei, internată la SR Sîngerei. Comorbidități: diabet zaharat, pielonefrită cronică.

Deces 5755: Femeie de 61 ani, din r. Soroca, internată la SR Soroca. Comorbidități: cancer.

Deces 5756: Femeie de 68 ani, din r. Telenești, internată la SR Telenești. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 5757: Femeie de 78 ani, din r. Sîngerei, internată la SR Sîngerei. Comorbidități: angor pectoral.

Deces 5758: Femeie de 62 ani, din r. Basarabeasca, internată la SR Basarabeasca. Comorbidități: hipertensiune arterială, boală cerebrovasculară.

Deces 5759: Bărbat de 79 ani, din regiunea transnistreană. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 5760: Bărbat de 84 ani, din regiunea transnistreană. Comorbidități: boală hipertonică.

Deces 5761: Bărbat de 74 ani, din regiunea transnistreană. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 5762: MSMPS exprimă sincere condoleanțe familiei, rudelor și colegilor, în legătură cu trecerea în eternitate a dlui Gheorghe Cazacu, medic dermato-venerolog, care a activat în cadrul Spitalului Raional Fălești. Îi aducem un omagiu și apreciere infinită pentru activitatea îndelungată dedicată sistemului medical din Republica Moldova. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Până la ziua de azi, 115 lucrători medicali au decedat din cauza infecției COVID-19.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.