Președinta Maia Sandu a cerut ca cei din fostele și actuala conducere a Căii Ferate din Moldova (CFM) să fie investigați în cadrul unor procese penale, informează Realitatea.md. Asta pentru că șefii de la CFM ar fi acționat în mod intenționat, ca întreprinderea să falimenteze.

„Astăzi am convocat CSS pentru a pune în discuție un subiect urgent și important care afectează mii de oameni și economia țării, și anume situația de la Calea Ferată din Moldova.

Informațiile prezentate în cadrul ședinței de azi arată că situația este dramatică. Conducerea CFM a dus întreprinderea conștient pe calea falimentului, prin scheme de corupție, achiziții trucate, acțiuni de fraudare și de sustragere în proporții deosebit de mari.

Corupția și administrarea defectuoasă a întreprinderii sunt cauza neplății salariilor angajaților. În timp ce un grup de hoți fură ani la rând întreprinderea CFM, aproape 7 mii de oameni nu și-au primit salariile de mai bine de 4 luni. În tot acest timp, când oamenii au ajuns să nu aibă cu ce-și întreține familiile, dosarele deschise stau în aer, iar buzunarele unora se umplu cu bani ilegali pe spatele cetățenilor”, a scris Maia Sandu pe facebook, după ședința Consiliului Superior de Securitate (CSS).

Tot în cadrul ședinței CSS s-a convenit asupra câtorva lucruri care trebuie întreprinse urgent:

-Agenția Proprietății Publice (APP) să prezinte CSS, în termen de 10 zile, un plan operativ pentru remedierea situației la întreprindere, care să prevadă inclusiv acțiuni de reeșalonare a datoriilor și prioritizarea plăților salariilor.

– Guvernul să identifice în regim de urgență surse pentru plata salariilor angajaților.

– Guvernul (APP) să suspende contractele de muncă cu administrația CFM, în special cu directorul interimar al CFM, Adrian Onceanu, reieșind din performanța proastă și managementul defectuos din ultima perioadă.

– Agenția Proprietății Publice să organizeze un concurs transparent și corect pentru selectarea noului director general al CFM.

– CNA să se autosesizeze și să întreprindă măsurile necesare pentru investigarea activității fostei și actualei conduceri a CFM sub aspect de corupție; Procuratura Generală să accelereze urmărirea penală în cadrul dosarelor deschise pe aceste fraude.

– CFM să implementeze imediat recomandările Curții de Conturi făcute încă prin decizia din 17 decembrie 2020.

#CFM #CNA #Maia Sandu #Procuratura Generala

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.