Președinta Maia Sandu a cerut ca cei din fostele și actuala conducere a Căii Ferate din Moldova (CFM) să fie investigați în cadrul unor procese penale, informează Realitatea.md. Asta pentru că șefii de la CFM ar fi acționat în mod intenționat, ca întreprinderea să falimenteze.

„Astăzi am convocat CSS pentru a pune în discuție un subiect urgent și important care afectează mii de oameni și economia țării, și anume situația de la Calea Ferată din Moldova.

Informațiile prezentate în cadrul ședinței de azi arată că situația este dramatică. Conducerea CFM a dus întreprinderea conștient pe calea falimentului, prin scheme de corupție, achiziții trucate, acțiuni de fraudare și de sustragere în proporții deosebit de mari.

Corupția și administrarea defectuoasă a întreprinderii sunt cauza neplății salariilor angajaților. În timp ce un grup de hoți fură ani la rând întreprinderea CFM, aproape 7 mii de oameni nu și-au primit salariile de mai bine de 4 luni. În tot acest timp, când oamenii au ajuns să nu aibă cu ce-și întreține familiile, dosarele deschise stau în aer, iar buzunarele unora se umplu cu bani ilegali pe spatele cetățenilor”, a scris Maia Sandu pe facebook, după ședința Consiliului Superior de Securitate (CSS).

Tot în cadrul ședinței CSS s-a convenit asupra câtorva lucruri care trebuie întreprinse urgent:

-Agenția Proprietății Publice (APP) să prezinte CSS, în termen de 10 zile, un plan operativ pentru remedierea situației la întreprindere, care să prevadă inclusiv acțiuni de reeșalonare a datoriilor și prioritizarea plăților salariilor.

– Guvernul să identifice în regim de urgență surse pentru plata salariilor angajaților.

– Guvernul (APP) să suspende contractele de muncă cu administrația CFM, în special cu directorul interimar al CFM, Adrian Onceanu, reieșind din performanța proastă și managementul defectuos din ultima perioadă.

– Agenția Proprietății Publice să organizeze un concurs transparent și corect pentru selectarea noului director general al CFM.

– CNA să se autosesizeze și să întreprindă măsurile necesare pentru investigarea activității fostei și actualei conduceri a CFM sub aspect de corupție; Procuratura Generală să accelereze urmărirea penală în cadrul dosarelor deschise pe aceste fraude.

– CFM să implementeze imediat recomandările Curții de Conturi făcute încă prin decizia din 17 decembrie 2020.

#CFM #CNA #Maia Sandu #Procuratura Generala

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.