Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

CFM- în prag de faliment. APP organizează concurs pentru a numi un nou director. Slusari susține că Dodon ar face lobby

19 Apr. 2021, 16:29
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
19 Apr. 2021, 16:29 // Actualitate //  Realitatea.md

Situația la Calea Ferată din Moldova (CFM) este gravă, iar datoriile întreprinderii de stat au crescut și mai mult în ultimele luni. Declarațiile aparțin deputatului Platformei DA, Alexandr Slusari, care a prezentat în cadrul unei conferințe de presă date noi despre situația economică la CFM și a adus în discuție concursul anunțat de Agenția Proprietăți Publice (APP) pentru funcția de director al întreprinderii de stat.

Potrivit lui Slusari, în prezent, datoria CFM se ridică la peste 800 de milioane de lei, dintre care peste 160 de milioane de lei sunt restanțe la plata salariilor angajaților.

„Acum s-a ajuns la datoria de 837 mln lei, dintre care aproape 164 mln sunt datorii la salarii. Marea majoritate a angajaților nu primesc salarii deja de 4 luni, unii se concediază, alții pregătesc proteste. Pe acest fundal este în toi așa-zisul concurs de selectare a directorului întreprinderii. Cei care au tras sforile până acum au organizat un concurs butaforic”, a spus Slusari.

Deputatul afirmă că, numirea unui nou administrator la CFM ar fi coordonată din timp, iar Igor Dodon ar face lobby pentru un oarecare personaj Condurache.

„Este coordonată desemnarea candidaturii lui Condurache, persoana care este vizată în rapoartele SIS, despre care vom face publice mai târziu datele extrem de îngrijorătoare. El este favoritul și Igor Dodon. A dat deja indicații referitor la persoana care trebuie să câștige concursul. Ca variantă de rezervă a depus actele și actualul director interimar”, a mai informat Slusari.

În cele din urmă, Alexandr Slusari a făcut un apel public către prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi de a interveni și a ameliora situația la CFM.

„APP este subordonată direct guvernului. Chiar dacă v-ați resemnat cu faptul că sunteți țap ispășitor, totuși trebuie să faceți ceva pentru țara, care poate să piardă o întreprindere strategică, care transportă 20% din toate mărfurile care se importă și se exportă. Angajații și sindicatele așteaptă decizia și vor să asiste la ședința a CSS. Nu văd altă ieșire. Noi strigăm deja de câteva luni despre situația de la Calea Ferată, dar situația se înrăutățește, iar autoritățile statale nu întreprind nimic”, a conchis deputatul.


Amintim că, la finele anului 2020, datoria Întreprinderii de Stat „Calea Ferată a Moldovei” era de 459 de milioane de lei, iar restanțele salariale ajunseseră la 69 de milioane de lei. Actuala conducere a CFM dă vina pe proasta administrare a întreprinderii pe parcursul ultimilor ani, afirmân că datoriile au fost moștenite pe parcursul anilor anteriori. Fostul administrator al CFM, Iurie Topală a respins acuzațiile precizând că administrația actuală este ineficientă și neprofesionistă.

În februarie curent, datoriile CFM au ajuns la 660 de milioane de lei, inclusiv peste 90 de milioane de lei datorii salariale, conform datelor prezentate de Alexandr Slusari. La începutul lunii martie curent, Slusari anunțase că datoriile au crescut cu câteva milioane de lei. Astfel, s-ar fi ajuns la restanțe de 765 de milioane de lei.

Parlamentul a format în acest sens o Comisie de anchetă, formată din 10 membri, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, care va stabili circumstanțele care au dus CFM în prag de faliment.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.