Situația la Calea Ferată din Moldova (CFM) este gravă, iar datoriile întreprinderii de stat au crescut și mai mult în ultimele luni. Declarațiile aparțin deputatului Platformei DA, Alexandr Slusari, care a prezentat în cadrul unei conferințe de presă date noi despre situația economică la CFM și a adus în discuție concursul anunțat de Agenția Proprietăți Publice (APP) pentru funcția de director al întreprinderii de stat.

Potrivit lui Slusari, în prezent, datoria CFM se ridică la peste 800 de milioane de lei, dintre care peste 160 de milioane de lei sunt restanțe la plata salariilor angajaților.

„Acum s-a ajuns la datoria de 837 mln lei, dintre care aproape 164 mln sunt datorii la salarii. Marea majoritate a angajaților nu primesc salarii deja de 4 luni, unii se concediază, alții pregătesc proteste. Pe acest fundal este în toi așa-zisul concurs de selectare a directorului întreprinderii. Cei care au tras sforile până acum au organizat un concurs butaforic”, a spus Slusari.

Deputatul afirmă că, numirea unui nou administrator la CFM ar fi coordonată din timp, iar Igor Dodon ar face lobby pentru un oarecare personaj Condurache.

„Este coordonată desemnarea candidaturii lui Condurache, persoana care este vizată în rapoartele SIS, despre care vom face publice mai târziu datele extrem de îngrijorătoare. El este favoritul și Igor Dodon. A dat deja indicații referitor la persoana care trebuie să câștige concursul. Ca variantă de rezervă a depus actele și actualul director interimar”, a mai informat Slusari.

În cele din urmă, Alexandr Slusari a făcut un apel public către prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi de a interveni și a ameliora situația la CFM.

„APP este subordonată direct guvernului. Chiar dacă v-ați resemnat cu faptul că sunteți țap ispășitor, totuși trebuie să faceți ceva pentru țara, care poate să piardă o întreprindere strategică, care transportă 20% din toate mărfurile care se importă și se exportă. Angajații și sindicatele așteaptă decizia și vor să asiste la ședința a CSS. Nu văd altă ieșire. Noi strigăm deja de câteva luni despre situația de la Calea Ferată, dar situația se înrăutățește, iar autoritățile statale nu întreprind nimic”, a conchis deputatul.

Amintim că, la finele anului 2020, datoria Întreprinderii de Stat „Calea Ferată a Moldovei” era de 459 de milioane de lei, iar restanțele salariale ajunseseră la 69 de milioane de lei. Actuala conducere a CFM dă vina pe proasta administrare a întreprinderii pe parcursul ultimilor ani, afirmân că datoriile au fost moștenite pe parcursul anilor anteriori. Fostul administrator al CFM, Iurie Topală a respins acuzațiile precizând că administrația actuală este ineficientă și neprofesionistă.

În februarie curent, datoriile CFM au ajuns la 660 de milioane de lei, inclusiv peste 90 de milioane de lei datorii salariale, conform datelor prezentate de Alexandr Slusari. La începutul lunii martie curent, Slusari anunțase că datoriile au crescut cu câteva milioane de lei. Astfel, s-ar fi ajuns la restanțe de 765 de milioane de lei.

Parlamentul a format în acest sens o Comisie de anchetă, formată din 10 membri, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, care va stabili circumstanțele care au dus CFM în prag de faliment.

#Alexandr Slusari #CFM #datorie #director #faliment

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.