Calea Ferată a Moldovei (CFM) a fost delapidată în ultimul deceniu de peste 1,5 miliarde de lei. Întreprinderea se află acum în prag de faliment, iar statul trebuie să ia măsuri urgente pentru a salva „coloana vertebrală a economiei”. Concluziile se conțin în raportul Comisiei de anchetă care a fost creată în Parlament și prezentat astăzi în plenul Legislativului.

Președintele Comisiei, Oleg Lipski, a declarat plenului că declinul acestei întreprinderi strategice ale statului a început din cauza administrării defectuoase, milioanelor investite în vânt, cheltuielilor nejustificate, schemelor ilicite, contractelor dubioase și licitațiilor trucate.

Deputatul a prezentat și câteva cifre care dovedesc că administrațiile care s-au schimbat în ultimii zece ani la această instituție au acționat în detrimentul companiei și a statului. Astfel, prejudiciile din cauza utilizării ineficiente a combustibilului doar în doi ani se ridică la 23 de milioane de lei. Din cauza obiectelor nefinisate compania a pierdut 64 de milioane de lei.

Lucrările lăsate de izbeliște pe tronsonul de cale ferată Cahul-Giugiulești au adus pierderi de 502 milioane de lei. Cheltuieli neîntemeiate – 20 de milioane de lei, casări dubioase – 1,5 milioane de lei de lei, cazuri de administrare eficientă – 59 de milioane de lei, contracte dubioase – prejudicii de 25 de milioane de lei, transport fără bilete – peste 132 de milioane de lei, sunt câteva ilegalități depistate de Comisie. De asemenea, CFM a trebuit să achite diferite penalități de 10,5 milioane de lei.

Totodată, din cele cinci locomotive reparate în România, pentru care statul a achitat 8 milioane de lei, trei „stau sub gard”.

„Au fost cumpărate două mașini pentru a instala traverse pe calea ferată. Aproape un milion de euro. Mașinile nu lucrează, taie iarbă și crengi, ele nu instalează traverse. Oamenii cară în mâini aceste traverse care au peste 300 de kg, iar mașinile special procurate pentru aceasta se folosesc pentru a cosi iarba. În total, putem spune că CFM în 10 ani a fost delapidată de peste 1,5 miliarde de lei. Dar aceasta este o cifră optimistă”, a declarat Lipski.

Președintele comisiei de anchetă a menționat că de la 12 mii de angajați, în 2010, în prezent CFM a rămas cu 6 mii de lucrători.

Deputatul a mai declarat că nicio persoană cu funcție de răspundere de la CFM nu a fost condamnată în urma tuturor ilegalităților care au fost depistate. În toată această perioadă doar 6 mașiniști și-au primit pedepsele pentru furt de motorină.

În raportul său, Comisia de anchetă a venit și cu un șir de recomandări către Guvern și Procuratura Generală.

„Noi propunem Guvernului de a asigura eficientizarea Căii Ferate, să asigure o monitorizare riguroasă a achitărilor, marfa voluminoasă să fie transportată prin intermediul căilor ferate nu pe drumuri, astfel încât și CFM să aibă de lucru. Recomandăm Procuraturii Generale examinarea legalității și temeinicii emiterii ordonanței de clasare a cauzelor penale ce au ca obiect investigarea patrimoniului și acțiunile sau inacțiunile angajaților CFM pentru anii 2010-2020. Din 44 de cauze penale deschise, 80% din ele sunt clasate sau închise. Întreprinderea măsurilor pentru recuperarea mijloacelor financiare delapidate de la Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova”, a recomandat Lipski.

Raportul Comisiei parlamentare de anchetă urmează să fie făcut public.

#CFM #comisie de anchetă #parlament #raport

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.