Pentru a susține angajații, asigurându-le un echilibru între viața de familie și cea profesională, cinci companii private s-au angajat să promoveze condiții de muncă prietenoase familiei. Acest lucru presupune un program de lucru flexibil, implicarea taților în creșterea copiilor, programe de sănătate pentru angajați, spații pentru alăptare și camere de odihnă pentru copii la locul de muncă. Acestea sunt doar câteva practici prietenoase familiei la locul de muncă care se regăsesc în Acordul de cooperare cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA Moldova).

Cu scopul de a implementa politici prietenoase familiei la locul de muncă pentru aproximativ cinci mii de angajați, cinci companii private au semnat acordul vizat. Potrivit programului desfășurat atât în Republica Moldova, cât și în Albania și Kosovo, bunele practici vor permite angajaților să combine viața de familie cu munca.

În contextul în care stereotipurile și discriminările de gen împiedică implicarea activă a femeilor pe piața muncii și descurajează bărbaţii să se implice în îngrijirea copiilor, politicile prietenoase familiei sunt binevenite. Astfel, cele din urmă fiind adoptate de guvernele și mediul de afaceri din alte țări, au dus la sporirea numărului de femei angajate, participarea mai activă a bărbaților la sarcinile domestice și cele de îngrijire și alte avantaje.

„Pandemia a cauzat mai multe provocări atât angajatorilor, cât și angajaților nevoiți să combine munca de la distanță cu îngrijirea copiilor. Avem nevoie de soluții pe termen lung pentru a avea politici mai prietenoase familiei, pentru a crea un mediu de muncă mai sustenabil. În cadrul proiectului, peste 5300 de angajați din 5 companii, atât naționale, cât și internaționale, vor beneficia la locul de muncă de politici familiale sensibile la gen, pentru a susține angajații asigurându-le un echilibru între viața de familie și cea profesională”, a precizat Nigina Abaszada, reprezentantă rezidentă UNFPA Moldova.

Conform informațiilor, cele cinci companii care au acceptat provocarea în Republica Moldova sunt S.A. Orange Moldova, S.C. Panilino SRL, Fidesco SRL, ICS Premier Energy Distribution SA, Asena Textil SRL. Activitățile se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Familiei și Camera de Comerț și Industrie.

#angajati #companii #conditii de munca #egalitate

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.