Pe parcursul anului 2020, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova au încheiat mai multe contracte de prestări servicii cu persoane angajate în funcția de asistenți consulari (traduceri și secretariat), care sunt rude ale diplomaților și angajaților misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Astfel de carențe și ilegalități au fost scoase la iveală de către auditul Curții de Conturi, făcut în baza rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) pentru anul 2020, dezbătut astăzi, 1 decembrie în cadrul Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice.

Auditorii atrag atenția asupra incertitudinii privind recunoașterea dreptului Republicii Moldova asupra imobilelor din cadrul unei ambasade, precum și asupra nivelului redus de executare a investițiilor capitale prevăzute pentru construcția unei alte ambasade.

Totodată, evaluarea realizată de Curtea de Conturi a scos în evidență faptul că unele misiuni diplomatice și oficii consulare au întocmit contractele de închiriere a reședințelor fără a indica suprafața închiriată.

În unele ambasade au fost încheiate suplimentar contracte cu persoane fizice pentru servicii de conducere a automobilului, deși statele de personal includ funcția de șofer.

S-a mai constatat abateri la conformitatea deplasărilor în interes de serviciu. De exemplu, în unele cazuri scopul deplasării este declarat „transportarea poștei diplomatice”, pe când de facto sunt transportați angajați sau membri ai familiilor ori persoane străine, numele acestora nefiind stipulate în ordin.

Probele de audit acumulate denotă probleme și la capitolul plata indemnizației, dar și un nivel scăzut al activităților de control realizate prin intermediul sistemelor informaționale.

Suplimentar la datele prezentate de Curtea de Conturi, vicepreședintele Comisiei de control al finanțelor publice, Artur Mija, a menționat cazul de contrabandă cu anabolizante, solicitând informații privind evoluția acestui dosar.

Președinta Comisiei de control al finanțelor publice, Tatiana Cunețchi, a reiterat responsabilitatea instituțiilor publice în ce privește disciplina financiară.

„Fiind instituție bugetară, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene trebuie să utilizeze banii publici în mod transparent și cu eficiență maximă”, a subliniat deputata.

Comisia de control al finanțelor publice a solicitat Ministerului intensificarea eforturilor în vederea neadmiterii pe viitor a lacunelor, eficientizarea proceselor operaționale, utilizarea cu randament înalt a banilor bugetari.

#Ambasada #audit #Consulat #Curtea de Conturi #MAEIE

Situația de pe Nistru rămâne gravă, iar autoritățile trebuie să colaboreze pentru a gestiona efectele scăderii debitului râului. Declarația a fost făcută de deputatul PAS și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu, care a îndemnat autoritățile centrale și Primăria Chișinău să renunțe la disputele politice și să se concentreze pe soluții.

„Trebuie să conlucrăm cu Primăria Chișinău. Acuzațiile politice nu ne aduc ploaie”, a declarat Lazarencu în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit deputatului, Guvernul, autoritățile publice și administrația locală trebuie să lucreze împreună pentru a asigura captarea apei chiar și în condițiile în care nivelul râului continuă să scadă.

„Noi monitorizăm situația în minister, Guvern, administrația public-locală, astfel încât să putem capta apa chiar și de la niveluri mai mici”, a spus Lazarencu.

El a menționat că în această situație atenția s-a concentrat în special pe Nistru, întrucât râul asigură aproximativ 80% din consumul de apă al țării. Totodată, fostul ministru a subliniat că problemele nu se limitează doar la Nistru, iar situația hidrologică este complicată și în alte zone.

Lazarencu a mai spus că debitul râului s-a redus semnificativ. În cadrul declarației, el a făcut referire la o scădere a debitului de la aproximativ 21-22 de metri cubi pe secundă la circa 4,5 metri cubi pe secundă.