Procurorul general interimar, Dumitru Robu, împreună cu adjunctul procurorului general interimar, Marcel Dimitraș și adjunctul interimar al procurorului-șef anticorupție, Ion Munteanu au avut miercuri, 1 decembrie, o întrevedere cu Delegația Parlamentului European (în continuare PA). În fruntea delegației a stat deputatul în Parlamentul European, Siegfried Mureșan.

Acesta a fost însoțit și de deputata în Parlamentul European, membra Grupului Renew Europe, Ramona Strugariu, de deputatul Gheorghe-Vlad Nistor, dar și de Maria Grapini.

„În cadrul întrevederii membrii delegației au menționat despre deschiderea acordării asistenței necesare pentru acoperirea necesităților Procuraturii Republicii Moldova prin intermediul proiectelor europene de asistență tehnică și de consiliere. La rândul său, procurorul general interimar a reiterat determinarea actualei conduceri a Procuraturii Generale de a combate corupția la nivel înalt, fapt ce explică focusarea la moment pe investigarea dosarelor de îmbogățire ilicită a angajaților din entitățile publice, inclusiv din cadrul sistemului Procuraturii și a justiției”, se arată în comunicatul PG.

Amintim că șeful Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere RM-UE, vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, a sosit marți, 30 noiembrie, în Republica Moldova, fiind însoțit de o delegație oficială pentru a participat la un eveniment important.

Europarlamentarul a anunțat că, vizita se datorează celei de-a zecea reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova.

Între timp, președinta țării, Maia Sandu i-a conferit eurodeputatului „Ordinul de Onoare”. Maia Sandu a scris că i-a acordat înalta distincție, eurodeputatului, în semn de apreciere pentru susținerea obiectivului Republicii Moldova de integrare europeană și a eforturilor de consolidare a proceselor democratice.

#delegatie #Dumitru Robu #întrevedere #Procuratura Generala

Așa-numitul lider al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute în luna august, că, în ultimii 36 de ani, Republica Moldova nu ar fi investit „niciun ban” în regiune, iar toate obligațiile sociale față de populație ar fi fost suportate exclusiv din bugetul de la Tiraspol.

Potrivit Promo-LEX, declarațiile acestuia nu corespund realității. Conform datelor oficiale, Republica Moldova alocă zeci de milioane de lei pentru tratamente spitalicești, medicamente compensate și studii universitare de care beneficiază locuitorii regiunii transnistrene.

Doar în primul semestru al anului 2026, din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost finanțate 4.051 de cazuri de tratament spitalicesc pentru cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană. Valoarea acestora a constituit 78,2 milioane de lei.

În aceeași perioadă, au fost finanțate medicamente și dispozitive medicale compensate în valoare de peste 14,1 milioane de lei. Promo-LEX precizează că, împreună, cele două categorii de cheltuieli depășesc 92,4 milioane de lei. Aceste resurse reprezintă un sprijin concret pentru accesul locuitorilor regiunii la tratamente și produse medicale compensate.

Peste 37,4 milioane de lei pentru studii, burse și cazare

Contribuția Republicii Moldova pentru locuitorii din regiunea transnistreană se regăsește și în educație. Pentru anul de studii 2025-2026, cheltuielile pentru instruirea, bursele și cazarea în cămine a 674 de tineri din regiunea transnistreană, care studiază la locuri bugetare în instituțiile publice de învățământ superior, sunt estimate la peste 37,4 milioane de lei.

La această sumă se adaugă finanțarea elevilor din învățământul general și profesional tehnic, menționată în raport. Prin urmare, cheltuielile estimate pentru cei 674 de studenți nu reprezintă întreaga contribuție a statului în domeniul educației pentru locuitorii regiunii.

Contribuțiile Republicii Moldova, negate de propaganda de la Tiraspol

Potrivit raportului Promo-LEX, negarea contribuției Moldovei face parte dintr-un discurs mai amplu prin care autoritățile constituționale sunt prezentate drept principala sursă a dificultăților economice și sociale din regiune. Măsurile de reintegrare sunt asociate, prin presa și televiziunile controlate de regimul de ocupație și holdingul Sheriff, precum și prin rețelele sociale, cu noțiuni precum „blocadă”, „șantaj”, „agresiune economică” sau „jaf”.

O retorică similară vizează Fondul de convergență. Mecanismul destinat reducerii decalajelor economice și sociale dintre cele două maluri este prezentat drept un instrument prin care Chișinăul ar urmări să colecteze bani din regiune pentru a-și acoperi propriul deficit bugetar.

În acest context, datele despre tratamente, medicamente și studii arată o contribuție concretă a Republicii Moldova la sănătatea și educația locuitorilor regiunii. Afirmația că statul nu ar fi oferit „niciun ban” omite aceste finanțări.