Cea de-a XI-a reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană va avea loc la Bruxelles, la începutul anului 2022. Decizia a fost luată astăzi, 2 decembrie la cea de-a X-a Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, care a avut loc la Chișinău, care a fost coprezidată de către, europarlamentarul Siegfried Mureșan, președintele delegației Parlamentului European și Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului, președintele delegației Republicii Moldova.

Subiectele din agenda reuniunii au vizat evoluția privind Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, reformarea justiției, securitatea energetică, dezvoltarea economică, situația epidemiologică, dar și situația din regiunea transnistreană. Totodată, a fost abordat subiectul privind redresarea economiei Republicii Moldova, atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă, asigurarea economiei durabile și ecologice.

Vicepreședintele Parlamentului Mihail Popșoi și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul Uniunii Europene acordat Republicii Moldova pe mai multe dimensiuni, în special, lupta cu pandemia de COVID-19, suportul financiar în depășirea crizei energetice, precum și realizarea reformelor.

„Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este o prioritate. Este extrem de important să valorificăm colaborarea cu UE, astfel ca cetățenii țării noastre să aibă acces la standarde înalte de viață, să trăiască în siguranță și stabilitate”, a menționat Mihail Popșoi.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a reiterat deschiderea UE în a oferi tot sprijinul necesar țării noastre în procesul de reformare și modernizare a Republicii Moldova.

La discuții au participat reprezentanții fracțiunilor parlamentare, președinții Comisiilor permanente, precum și reprezentanți ai unor ministere. Din partea delegației UE au participat Ramona Strugariu, vicepreședinte al delegației, membrii Gheorghe-Vlad Nistor și Maria Grapini, precum și Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.

Amintim că, șeful Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere RM-UE, vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, a sosit la 30 noiembrie, în Republica Moldova, fiind însoțit de o delegație oficială, care au avut întrevederi cu deputații, procurorul general interimar, Dumitru Robu, prim-ministra, Natalia Gavrilița, și președinta țării, Maia Sandu, care l-a decorat cu „Ordinul de Onoare al Republicii Moldova” pe Mureșan pentru „în semn de apreciere pentru susținerea obiectivului Republicii Moldova de integrare europeană și a eforturilor de consolidare a proceselor democratice”.

#Mihai Popșoi #RM #Siegfried Mureșan #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.