Șapte noi membri ai Consiliului Audiovizualului (CA), care au fost selectați de Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media au fost numiți astăzi, 3 decembrie în funcție de către Parlament.

Astfel, Parlamentul a aprobat și desemnarea următorii candidați:

Ruslan Mihalevschi, propus de Președintele Republicii Moldova, recomandări oferite de Petru Macovei, director al AO „Asociația Presei Independente”, și Anastasia Nani, director adjunct al Centrului pentru Jurnalism Independent;
Liliana Vițu-Eșanu, propusă de Guvernul Republicii Moldova, recomandări oferite de Iulian Groza, director al Institutului Pentru Politici și Reforme Europene, și Viorica Zaharia, președinte al Consiliului de Presă;
Larisa Turea, propusă de Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cu recomandări oferite de Eugen Doga, compozitor, și Petru Hadârcă, director al Teatrului Național „Mihai Eminescu”;
Orest Dabija, propus de Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cu recomandări oferite de Octavian Sirețeanu, președinte al Clubului Moldovenesc de Jocuri Intelectuale, și Valeria Suruceanu, director al Muzeului de Istorie a orașului Chișinău și președinte ICOM Moldova;
Tatiana Crestenco, propusă de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, cu recomandări oferite de Maia Bănărescu, Avocat al Poporului pentru Drepturile Copilului, și Doina Cazacu, doctor în drept;
Ana Gonța, propusă de IP „Centrul pentru Jurnalism Independent” (director Nadine Gogu), și AO „Asociația Presei Independente” (director Petru Macovei);
Eugeniu Rîbca, propus de AO „Asociația Presei Independente” (director Petru Macovei), și AO „Media Guard” (director Alina Radu).

Amintim că, potrivit legislației, Consiliul Audiovizualului este format din șapte membri, unul propus de Președintele Republicii Moldova, unul propus de Guvernul Republicii Moldova, trei propuși de fracțiunile parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției parlamentare, și doi membri propuși de organizațiile societății civile. Membrii Consiliului Audiovizualului sunt desemnați cu votul majorității deputaților, pentru un singur mandat de șase ani.

Precizăm că, membrii Consiliului Audiovizualului sunt desemnați cu votul majorității deputaților, pentru un singur mandat de șase ani.

#CA #Consiliul Audiovizualului #parlament

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.