„Se încing spiritele în Republica Moldova, unde şubreda democraţie din Moldova a primit, se pare, o nouă lovitură. Partidul de guvernământ s-a pomenit în mijlocul unui scandal de proporţii, după ce a fost acuzat că ar fi pus presiune pe Comisia Electorală Centrală pentru a scoate din cursa electorală candidatul unui partid de opoziţie, cotat cu şanse covârşitoare să câştige funcţia de primar al oraşului Bălţi, al doilea oraş ca mărime din ţară”.

Aşa începe articolul prestigioasei publicaţii europene „Eureporter”, care a dedicat scandalului în jurul Marinei Tauber o amplă analiză. Potrivit „Eureporter”, Marina Tauber a fost înregistrată în cursa pentru Primăria oraşului Bălţi în ultima zi în care mai pot fi depuse actele pentru înregistrare, iar această decizie i-a luat pe mulţi prin surprindere, scrie adevărul.ro.

Ulterior, scriu jurnaliştii, a urmat o campanie intensă, iar la alegerile din 21 noiembrie, Tauber a fost foarte aproape să câştige din primul tur, lipsindu-i doar în jur de 900 de voturi pentru a câştiga. Publicaţia europeană mai arată că abia după ce Tauber a câştigat detaşat primul tur cu aproape 50 la sută dintre voturi, au început să curgă contestaţiile din partea poliţiei şi contracandidaţilor.

„Săptămâna aceasta a urmat o şedinţă a CEC, care a constatat că Marina Tauber trebuie exclusă din cursă şi a cerut instanţei să anuleze înregistrarea acesteia în alegeri. Iar motivul invocat de CEC pentru excluderea din alegeri este faptul că „candidatul nu a declarat cheltuielile pentru ceea ce au mâncat activiştii pe perioada campaniei electorale”, o prevedere care nici nu se regăseşte în Codul Electoral moldovenesc, iar nici un candidat electoral, în nicio campanie electorală organizată până acum în Moldova, nu declarat asemenea cheltuieli.

Mai mult, pretinsele încălcări au fost înregistrate în campania primului tur de scrutin, care a fost declarat corect de aceeaşi Comisie Electorală Centrală”, se mai arată în articol.

Potrivit Eureporter, decizia de a o retrage din cursă a provocat un val de reacţii din partea opoziţiei, a analiştilor politici şi a societăţii civile. Imediat după decizia CEC, au urmat un val de critici din partea partidelor de opoziţie, analiştilor politici şi a societăţii civile, care au calificat decizia organului electoral drept un abuz şi o comandă politică venită din partea partidului de guvernare PAS şi a preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu”, se mai arată în articol.

#CEC #Eureporter #jurnaliști europeni #Marina Tauber

Emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au purtat discuții cu Vladimir Putin la Kremlin, în cadrul noilor eforturi diplomatice privind războiul din Ucraina. Liderul rus le-a spus că Moscova nu a lansat sâmbătă, 5 septembrie, niciun atac asupra Kievului și că și Ucraina și-a redus operațiunile militare. După Moscova, cei doi emisari americani sunt așteptați duminică, 6 septembrie, la Kiev, pentru întâlniri cu Volodimir Zelenski, scrie adevărul.ro.

Casa Albă a declarat că emisarii președintelui Donald Trump au discutat „planuri substanțiale pentru următorii pași”. Potrivit Mediafax, aceștia „vor fi anunțați în săptămânile următoare, și așteaptă cu nerăbdare să organizeze întâlniri la fel de productive mâine în Ucraina”.

Emisarii lui Trump au fost nevoiţi însă să îl aştepte mai multe ore pe Putin, care a inaugurat o linie nouă de metrou la Moscova şi un terminal petrolier uriaş cu oleoductul aferent, în Siberia, prin videoconferinţă. El s-a întâlnit şi cu candidaţi ai partidului prezidenţial Rusia Unită, în vederea alegerilor parlamentare de luna aceasta, înainte de a începe dialogul cu americanii.

Imagini publicate de Kremlin i-au arătat pe Steve Witkoff și Jared Kushner întâmpinați de Putin. Liderul de la Kremlin a spus că situația actuală „nu este atât de ușoară”.

Potrivit BBC, Witkoff i-a mulțumit lui Putin pentru că a fost de acord cu Ucraina să oprească atacurile asupra capitalelor celorlalți timp de trei zile. Duminică, cei doi trimiși vor călători la Kiev pentru mai multe discuții. Aceasta este prima lor vizită de acest gen în capitala Ucrainei.

Vineri, Trump a declarat că Witkoff și Kushner „aduc cu ei o propunere de a pune capăt războiului”. Până acum, eforturile SUA și ale aliaților săi de a negocia un acord de pace au eșuat.

Putin a mai spus că „indiferent ce se întâmplă, astfel de contacte sunt, fără îndoială, întotdeauna utile”. De asemenea, i-a mulțumit lui Trump pentru eforturile sale de pacificare.

Putin: „Există un nivel destul de ridicat de încredere”

Liderul rus a afirmat că se simte „confortabil” lucrând cu ei, adăugând: „Desigur, din partea noastră există un nivel destul de ridicat de încredere în timpul acestei activități”.

Discuțiile, desfășurate cu ușile închise în reședința oficială a lui Putin din inima capitalei Rusiei, au durat trei ore, potrivit presei de stat ruse.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a descris discuțiile ca fiind „constructive, extrem de sincere”.

Ce teme au fost abordate

„Discuțiile nu s-au limitat la un schimb de opinii privind rezolvarea crizei ucrainene. Au fost discutate în detaliu aspecte economice și potențiale proiecte majore, reciproc avantajoase, ruso-americane”, a spus el.

Ușakov a mai spus că „s-a luat act de progresele tangibile ale armatei ruse în zona de luptă” și că s-a recunoscut faptul că discuțiile trebuie să abordeze „cauzele profunde ale conflictului”.

Putin a ordonat o pauză de trei zile a atacurilor asupra Kievului

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat oprirea, timp de trei zile, a atacurilor asupra Kievului, începând de la miezul nopții. Decizia vine înaintea întâlnirilor programate duminică în capitala ucraineană, unde sunt așteptați negociatorii americani.

Anunțul a fost făcut sâmbătă de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care a explicat faptul că pauza temporară are legătură cu vizita delegaţiei americane la Kiev.

Decizia Moscovei vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski propusese, încă de vineri, oprirea reciprocă a bombardamentelor aeriene. El invocase prezența celor doi emisari americani, care urmau să se afle la Moscova pe 5 septembrie și la Kiev pe 6 septembrie.

În pofida acestei propuneri, Rusia a lansat vineri noaptea un nou val de atacuri masive asupra Ucrainei, folosind drone și rachete. Printre zonele vizate s-a numărat și regiunea capitalei.

Atacurile au făcut victime și în regiunea Dnipropetrovsk, unde cel puțin cinci persoane au fost ucise.