Ciocolățica mea! Așa o numește Angela Puha pe fiica sa Kate, în vârstă de 10 ani. Este de culoare și are două naționalități – nigeriană după tată și moldoveancă după mamă. I-a cucerit deja pe mulți dintre noi defilând pe podium, dansând și cântând. Vrea să ajungă pe marile scene ale lume, așa precum Rihanna sau Beyonce, scrie nordnews.md.

„S-a născut în 2011, și a fost anul în care prințul Charles s-a căsătorit cu Kate. Și de asta am numit-o în cinstea lui Kate Middleton… Păpușica mea, ciocolățica mea”, a spus Angela Puha, mama lui Kate.

Acum, mama și fiica locuiesc în Bălți. Angela Puha își amintește cu emoții de perioada de sarcină, mai ale că micuța Kate a fost un copil mult așteptat.

„Da, eu am rămas foarte emoționată pentru că este un copil târziu, totuși am născut tocmai la 35 de ani, și ea este unica. Când am aflat că o să fiu însărcinată și când știam că o să am o fată deosebită, am avut niște emoții extrem de mari și sunt foarte fericită”, a mai adăugat mama.

Odată ce a aflat că este însărcinată, Angela a revenit din Canada, unde lucra la o fabrică de confecții. La naștere, copila arăta cu totul altfel.

„Eu am născut-o prin cezariană și mi-au adus-o tocmai a doua zi. Când mi-au adus-o i-am spus doamnei că fata nu e a mea, că era de culoare albă. S-a născut cu o culoare a pielii albă și cu părul drept. Nu avea păr cum îl are acum, creț. Când m-am întors acasă și am făcut prima ei băiță, părul s-a făcut creț, a fost foarte interesant”, a povestit mama lui Kate.

„O minune a naturii”, așa o numesc majoritatea oamenilor când o văd pe Kate pentru prima dată. Însă, nu întodeauna a fost așa. La grădiniță, Kate a înțeles ce înseamnă să fii discriminată.

„Este o fire ușor adaptabilă. Au fost careva probleme la criteriul ei de culoare, dar am trecut peste ele ușor. Nu o atacă nimeni verbal, avem numai avantaje că are culoarea pielii mai întunecată. Noi ne-am obișnuit deja”, a mai spus Angela Puha.

La doar 10 ani ai săi, Kate practică gimnastica, face canto și modelling.

Articolul integral poate fi citit pe nordnews.md.

#Balti #eleva de culoare #talent

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.