Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

STUDIU Pandemia a limitat și mai mult accesul persoanelor din grupurile vulnerabile la serviciile de sănătate 

07 Dec. 2021, 15:06
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
07 Dec. 2021, 15:06 // Societate //  Realitatea.md

Pacienții cu dizabilități, diabet, HIV pozitivi și aflați în îngrijiri paliative au avut acces limitat la serviciile de sănătate, din cauza pandemiei de COVID-19. Este concluzia de bază a studiului „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică”, realizat de Keystone-Moldova.

Studiul a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2021, pe un eșantion de 1805 respondenți. Mai mult de două treimi dintre cei intervievați spun că nu au avut acces la medicul de familie și la medicii de specializare îngustă. Cele mai multe piedici au fost provocate de frica de a se infecta cu SARS-CoV-2, imposibilitatea de a se programa la medic din cauza numărului prea mare de pacienți, care au avut nevoie de servicii medicale în ambulatoriu sau în spital.

Accesul la servicii medicale și de tratament individualizat a fost limitat în perioada pandemiei pentru aceste grupuri de pacienți și din cauza nivelului înalt de sărăcie, lipsei serviciilor de diagnostic și tratament în localitățile lor de baștină, accesul insuficient la informații privind serviciile acoperite de polița de asigurare medicală, stigmatizarea răspândită, inclusiv, în instituțiile medicale.

De exemplu, 84% dintre persoanele în îngrijiri paliative, 82% dintre cele cu diabet zaharat și 76% dintre persoanele cu dizabilități afirmă că sunt nevoite să se deplaseze în afara localității lor pentru a beneficia de servicii de diagnostic, iar 73% dintre persoanele aflate în îngrijire paliativă, 68% dintre persoanele cu diabet zaharat și 66% dintre cele cu dizabilități se deplasează în afara localității lor pentru a beneficia de tratamentul necesar.

Pacienții afirmă, de exemplu, că găsesc greu informații despre serviciile medicale acoperite de polița medicală. Însă, chiar dacă au găsit informația de care au nevoie, mai bine de jumătate dintre ei nu o înțeleg.

O parte dintre pacienții din grupurile vulnerabile au fost nevoiți, de asemenea, să amâne intervențiile chirurgicale și serviciile de diagnosticare, din acest motiv starea lor de sănătate a fost afectată în mare sau foarte mare măsură.

„Dreptul la sănătate este menționat în art.25 al Declarației Universale a Drepturilor Omului și faptul că marea majoritate a persoanelor din grupurile vulnerabile sunt private de accesul la serviciile medicale este, de fapt, o încălcare a acestui drept fundamental. Chiar și în condițiile pandemiei, autoritățile au obligația să asigure dreptul la îngrijirile medicale tuturor, cu atât mai mult că persoanele cu dizabilități, persoanele care trăiesc cu HIV, persoanele cu diabet zaharat   și persoanele în îngrijiri paliative au nevoie de suport medical mai mare decât populația generală. Din această cauză, chemăm autoritățile să elaboreze politici care să elimine aceste neajunsuri cât mai curând”, a declarat Petru Culeac, directorul executiv al Fundației Soros Moldova.

Cea mai mare problemă cu care se confruntă pacienții vulnerabili în pandemie este insuficiența de resurse financiare, motiv din care o parte considerabilă dintre ei (70% dintre pacienții în îngrijiri paliative, 65% dintre pacienții cu dizabilități și 56% – cu diabet zaharat) au fost nevoiți să taie din cheltuieli, inclusiv pentru produse alimentare, medicamente și haine.

Tot din cauza sărăciei, mai mult de 2/3 dintre respondenți au afirmat că nu au acces la echipamente de protecție împotriva COVID-19, pe de o parte. Pe de altă parte, mai puțin de jumătate dintre ei declară că s-au vaccinat sau că intenționează să se imunizeze împotriva SARS-CoV-2. Totodată, peste 40% dintre pacienții cu diabet nu vor sau nu sunt deciși să se imunizeze, aceste segmente de populație urmând să fie convinse despre importanța vaccinării pentru diminuarea riscurilor de sănătate prin activități de comunicare.

„Studiul evidențiază faptul că grupurile vulnerabile nominalizate se confruntă cu mai multe probleme de sănătate decât populația generală, fapt ce mărește vulnerabilitatea lor în situațiile pandemice, cum este COVID-19,”- a menționat prof. dr.hab Ludmila Malcoci, lidera echipei de cercetare. „Astfel, 85% din persoanele în îngrijire paliativă, 75% din persoanele cu dizabilități și 68% din persoanele cu diabet  zaharat, comparativ cu 22% din populația generală, consideră că au o stare a sănătății rea/foarte rea”.

Autorii studiului afirmă că rezultatele și recomandările acestuia vor fi utilizate de către ONG-urile active în domeniile îngrijirii paliative, dizabilității și diabetului zaharat pentru acțiuni de advocacy în vederea promovării respectării dreptului la sănătate a grupurilor incluse în cercetare.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.