Republica Moldova şi România se află într-o perioadă robustă a cooperării bilaterale aprofundate, a declarat, joi, prim-ministrul român Nicolae Ciucă după întrevederea avută la Palatul Victoria cu premierul de la Chişinău, Natalia Gavriliţa.

Nicolae Ciucă a afirmat că Republica Moldova şi România se află „într-o perioadă robustă a cooperării bilaterale aprofundate” şi a apreciat că există deschidere şi un climat de încredere „fără precedent” în planul relaţiilor bilaterale.

La întrevederea cu premierul Republicii Moldova Natalia Gavriliţă, şeful Guvernului de la Bucureşti a opinat că agenda bilaterală este una ambiţioasă şi a vorbit despre necesitatea dezvoltării mai multor proiecte comune, în special cele de securitate energetică şi infrastructură.

„Am evidenţiat interesul comun pentru extinderea cooperării în domeniul economic. Avem un important punct de plecare excelent: România e primul partener comercial al Republicii Moldova. Ne dorim însă mult mai mult. Este de îmbunătăţirea mediului de afaceri în Rep. Moldova, astfel încât să fie mai atractiv pentru investitorii români şi nu numai. (…) Dorim să încheiem în timpul apropiat un nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova. Vechiul acord din 2010 a ieşit din vigoare în luna martie. Urmărim implementarea proiectelor de infrastructură, cu rol central de a conecta Republica Moldova la spaţiul european prin România, cu accent deosebit asupra construcţiei podului rutier de la Ungheni sau asupra consolidării podului rutier Galaţi-Giurgiuleşti”, spune Ciucă.

Un alt subiect discutat de cei doi prim-miniştri este reducerea tarifelor la roaming între România şi Republica Moldova.

La rândul său, premierul Natalia Gavriliţă a mulţumit României că a susţinut Chişinăul în vremurile complicate precum pandemia sau criza energetică.

„Contăm pe ajutorul României pentru agenda ambiţioasă a guvernului pe care îl conduc de a transforma Republica Moldova într-un stat european modern, în care legea şi statul de drept să stea în capul mesei, iar instituţiile să aibă capacitatea depină de a lupta pentru cetăţeni, nu pentru interese obscure. O prioritate absolută este ca până în 2024 să realizăm interconectarea sistemelor energetică, consolidăm astfel independenţa şi securitatea noastră energetică. Vrem să construim drumuri care să lege regiunile de pe ambele maluri ale Prutului. Ne dorim ameliorarea legăturilor feroviare între Chişinău şi Bucureşti”, afirmă Gavriliţă.

#Natalia Gavrilita #Nicolae Ciucă #Romania

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.