În seara de 2 decembrie, o minoră speriată a dat buzna într-o farmacie din Capitală. Fata de 12 de ani a povestit farmacistei că ar fi fost urmărită de un bărbat necunoscut din stația de troleibuz până în farmacie, iar ultima a activat butonul de alarmă. La scurt timp, individul care a intrat agresiv în farmacie a fost imobilizat de agenții de securitate. Bărbatul „mort” beat nu a putut spune clar de ce urmărea copila și continua să aibă un comportament inadecvat.

Solicitată de Realitatea.md, purtătoarea de cuvânt a Poliției Capitalei, Natalia Stati a precizat că incidentul a avut loc joi, 2 decembrie, la ora 19:35 în sectorul Buiucani al Capitalei.

„IP Buiucani a fost sesizat de către o agentie de pază să intervină la documentarea unui caz care a avut loc într-o farmacie pe str. Ion Creangă. La fața locului imediat s-au deplasat angajații IP Buiucani pentru documentare. Ajunți, polițiștii au stabilit cp o minoră de 12 ani s-a speriat de un bărbat care s-a devedit a fi în vârstă de 31 de ani și a intrat într-o farmacie. Din discuțiile cu minora, în prezența unui matur, copila a spus că în timp ce se deplasa cu troleibuzul a văzut cum bărbatul se certa cu o doamnă și s-a speriat, iar când a coborât a observat că acesta a coborât după ea, ceea ce a făcut-o să intre în farmacie. Acesta a intrat și el în farmacie. Farmacista văzând asta a chemat paza particulară. Bărbatul nu a agresat-o, nici nu s-a atins de fetiță, doar cât aceasta s-a speriat. Cazul a fost înregistrat, iar bărbatului i-a fost întocmit proces verbal în baza articolului 354 huliganism nu prea grav și articolul 47/1 Cod Contravențional”, anunță oamenii legii.

Individul s-a ales cu o amendă de 3 500 de lei.

#farmacie #incident #minoră urmărită

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china