Un tribunal federal german a decis că un telelucrător, termen pentru angajații de la distanță, care s-a rănit la spate în drum spre computer poate cere despăgubiri de la angajator. Presa locală scrie că argumentul este simplu – traumatizarea bărbatului a avut loc în timpul regimului de lucru.

Numele bărbatului și locul de reședință nu au fost dezvăluite. Se știe că locuiește într-o casă cu două etaje, unde la primul etaj este un birou, iar la al doilea este un dormitor.

După cum s-a remarcat în instanță, incidentul a avut loc dimineața, când bărbatul s-a ridicat din pat și a început să coboare pe scara în spirală pentru a se așeza la calculator. S-a grăbit, a alunecat și a căzut pe spate.

În plus, s-a adăugat că victima începe de regulă munca la biroul de acasă „imediat, fără să ia micul dejun”. Acest detaliu a fost evidențiat, întrucât conform legii, asigurarea privind accidentele de muncă se aplică doar pentru „prima” călătorie la serviciu. Adică dacă bărbatul cobora la micul dejun, asigurarea putea fi refuzată.

În ciuda controversei din instanțele inferioare, instanța federală a decis că: „Primul drum de dimineață de la pat la biroul de acasă este considerat un itinerar de lucru care este acoperit de asigurare”.

„Reclamantul a suferit un accident de muncă, când a căzut dimineața în drum spre biroul său de acasă. Dacă activitatea asigurată se desfășoară în gospodăria persoanei asigurate sau în alt loc, acoperirea de asigurare se asigură în aceeași valoare ca la desfășurarea activităților pe teritoriul întreprinderii”.

#acasa #despagubiri #Germania #muncă

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.