Vadim Krasnoselski „a câștigat din nou alegerile prezidențiale” din regiunea separatistă. Cel puțin asta susține presa din regiunea transnistreană, dar și așa numita autoritate electorală din regiune.

Potrivit presei locale, pentru Krasnoselski au votat 113 620 de alegători din regiune, ceea ce ar reprezenta 79,4 %. Pentru unicul său contracandidat, Serghei Pînzari, au votat 11,8% din cetățenii din regiunea separatistă.

Cu un mesaj de felicitare pentru noul-vechi lider al regiunii separatiste a venit nimeni altul decât fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, care se pare că salută separatismul pe teritoriul țării noastre.

„Adresez felicitări liderului Transnistriei, Vadim Krasnoselski, cu ocazia realegerii în funcție. Procesul de reglementare transnistreană este un subiect prioritar de importanță națională, de care depinde viitorul statalității moldovenești și noi nu avem pe malul stâng al Nistrului alți parteneri de negocieri în afară de conducerea de facto a regiunii. Peste 100 mii de locuitori ai regiunii (cca 80%) și-au dat votul pentru actualul lider al Transnistriei. Ei toți sunt conaționalii noștri. Voința acestor oameni trebuie respectată”, a scris Dodon pe Facebook.

Totodată, liderul PSRM, afirmă că, „a numi votul lor, al acestor cetățeni, care l-au ales din nou pe Krasnoselski „președinte” „ilegal” înseamnă a le ofensa demnitatea lor umană”.

„Autoritățile moldovenești au ratat încă o dată oportunitatea de a se prezenta adecvat în fața locuitorilor Transnistriei, dar și în fața partenerilor noștri din Federația Rusă. Neadmiterea pe teritoriul țării noastre a jurnaliștilor ruși și a persoanelor publice (inclusiv a Nataliei Narocinițkaia, cercetător cunoscut la nivel mondial), refuzul demonstrativ de a se întâlni cu delegația oficială a Dumei de Stat a Rusiei, împiedicarea locuitorilor din satele din stânga Nistrului să participe la vot – toate acestea nu contribuie la creșterea autorității actualei guvernări a Moldovei și a încrederii din partea populației Transnistriei și duce la o criză și mai mare în relațiile moldo-ruse. Conducerea Moldovei, indiferent dacă dorește sau nu, va trebui să poarte un dialog cu actuala administrație de la Tiraspol. Acest lucru, mai devreme sau mai târziu, a fost conștientizat de către toți conducătorii Moldovei, de la Mircea Snegur până la Vlad Filat și Pavel Filip”, zice Dodon.

Fostul șef de stat a venit și cu un apel către actuala președintă a Moldovei, Guvern și conducerea Parlamentului prin care îi îndeamnă „să înceteze cu lansarea declarațiilor scandaloase și a unor acțiuni greșite, care ar putea „arunca” procesul de reglementare transnistreană cu decenii în urmă”.

„Vreau să subliniez faptul că sunt mai multe lucruri care ne unesc decât ne dezbină cu locuitorii din Transnistria. Este vorba despre identitatea moldovenească, pacea interetnică, respectul față de patrimoniul istoric și cel cultural, păstrarea memoriei despre Marele Război pentru Apărarea Patriei, recunoașterea Federației Ruse ca cel mai important partener strategic al țării noastre, respectul față de ortodoxie și față de valorile tradiționale. Acesta este fundamentul înțelegerii și unității noastre pe termen lung. Doresc din toată inima populației Transnistriei pace și bunăstare, iar lui Vadim Krasnoselski – o administrare cu succes a regiunii în această perioadă dificilă”, conchide Dodon.

Amintim că, ieri, 12 decembrie, în stânga Nistrului au avut loc așa numitele alegeri prezidențiale. La „alegeri” au concurat actualul lider, Vadim Krasnoselski, dar și un singur contracandidat – Serghei Pînzari.

#alegeri #alegeri Transnistria #Igor Dodon #Vadim Krasnoselski

Neurochirurgii din Londra au reușit, în premieră, să opereze un pacient pe creier cu ajutorul inteligenței artificiale. Instrumentul AI analiza fluxul video al operației în timp real și îi sfătuia pe chirurgi cum să evite vasele și nervii cruciali din creier. Rhys Hibbert, tată a doi copii din Bedfordshire, și-ar fi putut pierde vederea fără operație. El spune că inteligența artificială l-a ajutat să-și recapete viața, scrie BBC News.

Hibbert, în vârstă de 48 de ani, era în formă și sănătos până acum 18 luni, când a căzut inconștient în timpul unei plimbări. O scanare cerebrală a relevat o tumoare necanceroasă de 11 mm pe glanda pituitară, aflată foarte aproape de arterele carotide și de nervii optici. Pe măsură ce tumoarea a început să apese pe nervi, i-a îngustat vederea periferică.

„Timp de 18 ani de căsnicie, m-am dat mereu jos din pat și i-am făcut soției mele o ceașcă de cafea, și nu aveam de gând să las tumoarea să oprească asta”, a spus Hibbert. El a acceptat să fie prima persoană care încearcă operația cu noul instrument AI: „Dacă pacienții nu sunt pregătiți să se alăture cercetării, cum poate progresa medicina?”

Un „ChatGPT chirurgical”

În timpul operației, instrumentul AI urmărea fluxul video live și marca zonele unde era probabil să se afle vase de sânge și nervi, ghidând chirurgii spre cele mai sigure zone de intervenție. Sistemul a fost antrenat pe sute de videoclipuri cu operații similare.

„Este antrenat pentru mai multe operații decât vă vor face majoritatea chirurgilor într-o viață și poate acționa ca o a doua pereche de ochi experți”, a spus profesorul Hani Marcus, care a asistat la procedură. Echipa subliniază că AI-ul are doar rol de asistență, chirurgii păstrând controlul deplin. Proiectul, finanțat de Institutul Național pentru Cercetare în Domeniul Sănătății și de Google, urmărește pe termen lung dezvoltarea unui „ChatGPT pentru chirurgi”.

„Mi-a redat viața”

„Când am deschis ochii după operație, am simțit că aș fi avut o vedere de 360 de grade. Nu mai văzusem așa clar de un an”, a spus Hibbert, care în cele opt săptămâni de la operație și-a recăpătat treptat energia. „Mi-a redat viața”, a adăugat el.

Ministrul inovației în sănătate, James Frith, s-a declarat încântat de rezultatul intervenției: „Ne vom asigura întotdeauna că siguranța este luată în serios, dar și că vom beneficia de oportunitățile pe care AI le aduce”.