După ce marți, 13 decembrie, procurorii anunțau că investigațiile continuă în dosarul „Calea Ferată din Moldova”, acolo unde un grup criminal organizat a pus la cale delapidarea patrimoniului întreprinderii statului, astăzi fostul parlamentar Alexandr Slusari susține că deține informații despre câteva persoane cheie din fosta conducere care, în prezent, au statut de inculpat.

Potrivit fostului parlamentar, printre persoanele cu statul de inculpat se regăsește fostul șef al CFM, Iurii Topală, care ar fi fost anunțat în căutare, precum și fostul vicedirector al întreprinderii, Grigore Condurache.

„Văd că dosarul merge greu, dar mă bucur că totuși sunt ceva mișcări. Cifra prejudiciului estimat se apropie tot mai mult de cea evaluată de comisia parlamentară de anchetă, din care eu am făcut parte din numele fracțiunii Platforma „DA”. Atunci noi am constatat că în perioada 2010-2020 CFM a fost prejudiciată de aproximativ 1,622 mlrd lei. Din 2013 această întreprindere strategică a fost luată la control de Plahotniuc și a fost „mulsă” sistemic. În primul rând prin achiziții la prețuri exorbitante și scheme cu monopoluri la serviciile unor companii de expediție cu taxele neoficiale între 2 și 5 dolari per tona de marfă transportată. Ca atare, Plahotniuc avea scopul devalizării maximale a întreprinderii și prihvatizării acesteia la preț simbolic”, scrie Slusari.

Între timp, Slusari susține că are și unele nedumeriri în acest caz.

„Nu înțeleg de ce încă nu sunt printre inculpați Veaceslav Baida, care era un fel de смотрящий de la Plahotniuc pe toată schema, precum și Arcadii Vicol, fostul director comercial de la Metalferos și vicedirector al CFM în 2013-2015, responsabil pentru activitatea comercială a întreprinderii. Ăștea doi, fiind forța motrice a lui Plahotniuc la entitatea respectivă, au gestionat toate fluxurile financiare ale întreprinderii și decideau care firmă de expediție poate colabora cu CFM și care era respinsă. Totodată, ambii, precum și Condurache și Topal, au avut propriile companii de expediție. Sper foarte mult că în cadrul dosarului vor fi elucidate detaliat și circumstanțele contrabandei și furturilor de proporții ale combustibilului”, mai anunță fostul deputat.

Realitatea.md precizează că în luna iunie curent, angajații Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, ai Serviciului de Informații și Securitate și ai Inspectoratului Național de Investigații au descins la mai multe firme și la domiciliul unei fondatoare și administratoare a unui grup de companii implicate în delapidarea patrimoniului întreprinderii statului „Calea Ferată din Moldova”.

Calea Ferată din Moldova ar fi fost prejudiciată cu peste 1,2 miliarde de lei. PCCOCS a cerut ajutorul Guvernului

În data de 13 decembrie, PCCOCS a anunțat că investigațiile continuă în dosar, iar la insistența procurorilor, pentru consolidarea forțelor tuturor actorilor implicați, inclusiv la nivel de Guvern, a avut loc o ședință în cadrul Corpului de Control al Prim-ministrului.

Potrivit anticoruptie.md, perchezițiile au fost efectuate la Irina Objeleanscaia, directoare a SRL Transcancor și fondatoare SRL Transalliance Group. Conform unui raport al SIS, Transalliance Group a preluat o creanță în valoare de peste 6 milioane de lei de la compania Levdra SRL. Același raport susține că Levdra SRL a livrat întreprinderii la suprapreț uleiuri și piese pentru locomotive.

Potrivit documentului, „Irina Objeleanscaia ar fi gestionat activitatea Transalliance Group – operator de expediție pe calea ferată […] afiliat fostului director general al întreprinderii Iurii Topală”.

În 2007, Objeleanscaia a fondat Transcancor. După preluarea companiei de către Dorel Balan, un fin al lui Topală, potrivit documentului citat, Objeleanscaia a condus mai mulți ani compania.

Sursa citată mai scria că, potrivit raportului SIS, Transcancor este conectată la fostul director general Iurii Topală. În perioada 2014–2015, compania respectivă și-ar fi intensificat activitatea. În primul trimestru 2019, Transcancor a transportat 21% din volumul de mărfuri.

De cealaltă parte, Iurii Topală a respins acuzațiile indicate în raportul SIS și susține că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a avut doar de câștigat din activitatea firmelor de expediție în perioada administrației sale.

#CFM #dosar #Slusari

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.