Termenul de valabilitate al semnăturii electronice a fost extins până la cinci ani. Un anunț în acest sens a fost făcut, astăzi, 14 decembrie de către vicepremierul pentru Digitalizare, Iurie Țurcanu, în cadrul unei conferințe de presă. Prin urmare, utilizatorii care dețin la moment o semnătură electronică pot prelungi termenul de valabilitate până la cinci ani.

„Semnătura electronică oferă siguranța de care avem nevoie în mediul online. Prin urmare, extinderea valabilității a certificatului cheii publice este posibil deja începând de astăzi prin intermediul portalului online semnătura.md. Trebuie doar să depuneți această solicitare de a beneficia de acest serviciu” a spus Gheorghe Pantaz, șeful Direcției Tehnologii Informaționale, Serviciul Tehnologiei Informației și Securitate Cibernetică

În Parlament a fost aprobat în primă lectură legea serviciilor publice care prescrie că serviciile se vor presta preponderent în format electronic, iar rezultatul servicile va fi preponderent nematerial, adică document electronic.

„Venim cu niște soluții noi pentru cetățeni. Noi în Republica Moldova avem câteva tipuri de semnături pe care putem să le utilizăm. Există buletinul electronic, pentru mediul de afaceri este Tokenul USB, care are certificate digitale pe ele, există semnătura electronică din 2012. Toate aceste lucruri nu descătușează oamenii, în măsura în care ne dorim, pentru a utiliza semnăturile pe larg și să genereze tranzacții electronice în contextul serviciilor electronice. De aceea facem un pas pentru a îmbunătăți această situație”, a spus vicepremierul pentru Digitalizare, Iurie Țurcanu.

Prețul pentru o semnătură electronică pe un termen de până la cinci ani va costar 650 de lei. Menționăm că semnătura electronică până în prezent a avut o valabilitate de până la doi ani.

#semnătura electronică #vicepremierul pentru Digitalizare

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.