Platforma DA denunță agresiuni în adresa aleșilor locali ai formațiunii, care mai mulți consilieri locali și raionali ai Platformei DA, care au fost agresați verbal și fizic, pentru că au cerut transparență pe unele cazuri de executare a bugetelor locale. Anunțul a fost făcut astăzi, 15 decembrie de către președintele interimar al Platformei DA Dinu Plîngău.

În acest sens, Plîngău solicită organelor de drept să intervină în aceste cazuri.

„Platforma DA condamnă vehement orice agresiune în adresa aleșilor locali care prin prisma obligațiunilor și drepturilor de serviciu își fac meseria. În ultima perioadă, mai mulți consilieri locali și raionali ai Platformei DA au fost agresați verbal și fizic pentru că au cerut transparență pe unele cazuri de executare a bugetelor locale. Solicităm organelor abilitate ale statului să intervină prompt în aceste cazuri de încălcare a legislației”, a scris Plîngău pe Facebook.

Totodată, președintele interimar al Platformei DA afirmă că va face demersurile „necesare” la Procuratura Generală pentru a sancționa agresorii.

„Vă previn că Platforma DA nu va lăsa aceste abateri și vom face demersurile necesare în adresa Procuraturii, atât pe numele agresorilor, cât și pe numele celor care vor încerca să mușamalizeze cazurile ieșite din comun. Solicit presei și organizațiilor nonguvernamentale să condamne orice act de agresiune verbală sau fizică în raport cu orice cetățean al Republicii Moldova. Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura trebuie să intervină aplicând legea atât pentru a trage la răspundere pe cei vinovați cât și pentru a descuraja comiterea unor asemenea fapte pe viitor. Dacă vrem în Europa, hai să fim noi civilizați și să nu ne facem că plouă atunci când există asemenea cazuri. Practicile anilor 90 trebuie să fie sancționate. Azi aleșii locali sunt bătuți. Mâine va fi bătută presa sau reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale care vor pune o întrebare incomodă unui baronaș local?”, se întreabă Plîngău.

Precizăm că, Platforma DA nu a oferit mai multe detalii pe acest caz și la ce situații face trimitere.

#consilieri #Dinu Plingau #Platforma DA

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.