În contextul avizului Comisiei de la Veneția, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco spune că urmează a fi operate unele modificări la Legea cu privire la Procuratură, prin prisma recomandărilor Comisiei.

„La 13 decembrie a.c., Comisia de la Veneția a adoptat avizul pe marginea proiectului de lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile administrative din organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Proiectul prevede obligativitatea verificării integrității tuturor candidaților la funcțiile de membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Comisia de la Veneția remarcă în aviz că este de competența autorităților moldovenești de a decide dacă situaţia din justiția noastră creează o bază suficientă pentru a supune unei evaluări extraordinare a integrității judecătorii, procurorii, precum și membrii CSM și CSP. De asemenea, Comisia constată că proiectul legii stabilește în general o procedură echilibrată (”balanced procedure”), înaintând totodată mai multe propuneri pe marginea acestuia.

Asta înseamnă că putem merge înainte și, după realizarea procedurilor legale, dar și după definitivarea proiectului prin prisma recomandărilor Comisiei, proiectul de lege privind pre-vettingul poate fi adoptat la început de Guvern, iar apoi și de Parlament”, a scris Sergiu Litvinenco.

În mesajul său, Litvinenco a și-a exprimat speranța că măsurile de curățare a sistemului de justiție va fi susținut de profesioniști corecți și integri care activează în sistem: „Sper foarte mult că măsurile de curățare a sistemului de justiție să fie susținute de profesioniștii corecți și integri care activează în sistem. Știu că astfel de persoane există și ele nu sunt puține. Reforma nicidecum nu este îndreptată împotriva acestor persoane, ci, din contra, vine în întâmpinarea și susținerea lor”, a mai scris Litvinenco.

Amintim că în avizul Comisiei de la Veneția, expediat acum 3 zile Chișinăului, experții europeni recomandă ca în Legea Procuraturii să fie incluse criteriile după care poate fi evaluată activitatea procurorului general, iar activitatea CSP-ului să fie reglementată în Constituție, pentru a evita eventuale modificări arbitrare ale legii.

#comisia de la veneția #CSM #CSP #Legea Procuraturii #Sergiu Litvinenco

Modernizarea sistemelor termice din aproape 2 000 de blocuri din Chișinău și Bălți ar urma să fie declarată de utilitate publică de interes național. Este prevederea a două proiecte de lege elaborate de Ministerul Energiei, unul pentru Chișinău și altul pentru Bălți, prin care autoritățile încearcă să deblocheze lucrările și să evite riscul pierderii finanțării externe, scrie Bani.md.

În Chișinău sunt vizate peste 1 700 de blocuri, iar în Bălți – peste 296, unde urmează a fi modernizate instalațiile și rețelele termice din interiorul blocurilor, instalarea punctelor termice individuale și îmbunătățirea sistemelor comune de distribuție.

Problema care a dus la elaborarea celor două proiecte de lege este legată de accesul în blocuri. Unele lucrări trebuie efectuate în spațiile comune sau, în anumite cazuri, în interiorul unor locuințe, iar legislația actuală poate impune acordul coproprietarilor. Pentru un număr atât de mare de imobile, obținerea acestor acorduri poate întârzia lucrările.

Prin urmare, se propune instituirea unei servituți legale speciale, care ar permite companiilor de termoficare să aibă acces la spațiile necesare pentru executarea lucrărilor fără acordul prealabil al coproprietarilor. Măsura ar fi limitată la lucrările prevăzute în proiecte și pe durata executării acestora. Proprietarii vor trebui să fie informați înainte de începerea lucrărilor, iar eventualele prejudicii provocate în timpul intervențiilor urmează să fie compensate integral. Servitutea ar înceta automat după recepția finală a lucrărilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În nota informativă pentru Bălți, autoritățile avertizează că blocajul afectează peste 296 de blocuri și creează un risc real de pierdere a finanțării externe. Fără o intervenție legislativă, documentul spune că proiectul nu poate fi implementat, iar lucrările de modernizare nu pot fi realizate.

Și în cazul Chișinăului există riscul ca finanțarea să fie afectată. Nota informativă arată că mecanismele juridice actuale nu permit realizarea investiției în condițiile și termenele asumate prin acordurile externe. Nerespectarea acestor obligații poate duce la suspendarea sau pierderea finanțării.

Investițiile sunt estimate la aproximativ 344 de milioane de euro. Proiectul din Chișinău este de circa 326 de milioane de euro, iar la Bălți investiția se ridică la aproximativ 17,8 milioane de euro.

#Balti #Chisinau #ministerul energiei #sisteme termice