Viceprim-ministrul moldovean, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu, a dezvăluit în cadrul emisiuniii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, ediția din seara de miercuri, 15 decembrie curent, de ce nu s-au făcut rezervele de gaz care se făceau în ceilalți ani și cum Republica Moldova va rezolva problema rezervelor de gaze.

„Eu am primit un anumit argument, de ce nu s-au făcut rezerve, trebuie să recunosc că nu înțeleg acel argument. Și anume argumentul că în luna mai a fost un accident în Federația Rusă în care au scăzut livrările de gaz spre întreaga Europă și a fost nevoie să fie consumate acele 50 de milioane de metri cubi care erau stocate în acea perioadă. Respectiv au fost consumate. Și când am intrat în a doua jumătate a verii și a toamnei, deja nu mai erau acele stocuri. Dar repet, acest argument din punctul meu de vedere nu ține, pentru că rezerva de stat pe gaze ar trebui să fie rezerva așa cum este rezerva de grâu sau de păcură, indiferent de situație, ea este, ea nu se schimbă că undeva a avut loc un accident”.

Oficialul a mai declarat că, în prezent, se lucrează la un proiect de lege care ar rezolva problema rezervelor de stat.

„De aceea, noi în legea gazelor pe care o promovăm acum și este în avizare și cred că în curând vom merge în Parlament să punem obligație ca să se facă aceste rezerve de stat pe minim două luni de iarnă. Respectiv, odată ce avem acest angajament sau această componentă în legislație, nu se va mai putea juca că a fost un accident sau nu. Această rezervă va trebui să fie 300 de milioane de metri cubi, acesta va fi obiectivul nostru”.

Întrebat cum va fi posibil de înfăptuit acest lucru, Andrei Spânu a explicat că acum reprezentanții guvernării sunt în discuții și cu comunitatea energetică, și că există o echipă întreagă cu care se lucrează la această lege.

„Ne interesează ca aceste stocuri să fie cât mai aproape de Republica Moldova și să nu fie cumva anumite situații de pereclitare, vom insista ca în lege să fie prevăzut că putem face aceste rezerve în zone vecine, asta ar însemna că vom putea face rezerve în Ucraina sau în România. Am fost în Ucraina, mâine merg în România, iar un subiect din discuție va fi rezervarea de capacități pentru rezerve de gaz”.

#Andrei Spinu #gaz #rezerve

Curtea Supremă a Rusiei a decis luni excluderea partidului liberal pro-occidental Iabloko din cursa pentru alegerile parlamentare din septembrie. Principalul motiv invocat de autorități este primirea unor finanțări din străinătate, interzise de legislația rusă, relatează Reuters.

Procesul a fost inițiat în urma unei plângeri depuse de partidul naționalist pro-Kremlin Rodina, care a acuzat Iabloko că reprezintă o mișcare ce urmărește să submineze Rusia și procesul electoral.

La rândul său, Comisia Electorală Centrală a prezentat instanței un document în care susține că Iabloko ar fi primit „finanțări din străinătate”.

Liderul partidului, Nikolai Ribakov, respinge însă aceste argumente și susține că adevăratul motiv al excluderii formațiunii este poziția sa împotriva războiului din Ucraina. În fața Curții Supreme, Ribakov a declarat că Iabloko este în favoarea păcii, în timp ce Kremlinul susține continuarea războiului.

Iabloko este singurul partid politic din Rusia care cere încetarea necondiționată a războiului din Ucraina. Formațiunea consideră că alegerile parlamentare din septembrie ar putea reprezenta o modalitate prin care milioane de ruși să își exprime opoziția față de război.

Partidul, al cărui nume înseamnă „măr” în limba rusă, a reprezentat una dintre principalele formațiuni liberale pro-occidentale din Rusia în anii ’90. În ultimii ani, însă, influența sa electorală a scăzut, iar Iabloko nu mai are reprezentanți în Duma de Stat din 2003.

Decizia Curții Supreme vine în contextul intensificării presiunilor asupra vocilor politice care se opun războiului. Partidul Rusia Unită, formațiunea dominantă care îl susține pe Vladimir Putin, este considerat principalul favorit la alegerile parlamentare din septembrie.