Parteneriatul Estic a fost un succes pentru Moldova până acum. A deschis pentru cetățenii noștri granițele, a întărit și a reformat economia noastră, a construit rute comerciale și a indus schimbări benefice pentru oameni. Datorită Parteneriatului Estic, cetățenii noștri călătoresc fără viză, tinerii noștri beneficiază de burse UE, iar bunurile noastre ajung pe piața Uniunii Europene. Sun trei teme majore care domină discuțiile acestui summit în legătură cu țările Parteneriatului Estic: Redresarea, Reziliența și Reforma. Pe măsură ce ne apropiem de Președinția franceză în Consiliu, aș dori să adaug aici un alt „R” – Reapropiere. Reapropiere prin integrare mai profundă cu UE pentru acei parteneri, care sunt interesați, pregătiți și hotărâți să meargă mai departe. Relația noastră este una pe termen lung și suntem gata să o facem mai puternică și mai apropiată, în beneficiul tuturor. Cu un asemenea mesaj a venit ieri seara, 15 decembrie, Maia Sandu, în cadrul celui de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic la care a participat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, moldovenii au beneficiat de Parteneriatul Estic chiar și atunci când guvernele Republicii Moldova nu împărtășeau valorile europene.

„Aici, în special, aș dori să mulțumesc Uniunii Europene și statelor sale membre pentru sprijinul neobosit și generos, pe care l-am primit în timpul pandemiei de Covid și a crizei gazelor. UE a adunat, literalmente, sprijin în câteva ore. Și nu exagerez. Anul acesta, Moldova a trecut printr-o transformare istorică. Am avut alegeri și, pentru prima dată, oamenii au ales un guvern cu adevărat pro-european, care crede în valorile UE și se angajează să realizeze reforme. Cetățenii noștri ne-au dat un mandat puternic de a reforma, a dezvolta și a moderniza Moldova, de a lupta împotriva corupției și a implementa reforma justiției. Așteptările oamenilor sunt mari, iar mizele sunt și mai mari. Lucrăm din greu la reforme în diferite sectoare, cum ar fi justiția, energia, securitatea, poliția, infrastructura, mediul și atragerea investițiilor, finanțele publice și administrația publică, alături de altele. Dorim să construim noi drumuri, școli, spitale, să consolidăm climatul de afaceri, să atragem investiții, să creăm noi locuri de muncă, să scoatem țara din sărăcie și să creștem nivelul de trai. Acțiuni care corespund, de asemenea, obiectivelor politice pe termen lung ale UE”, le-a spus Sandu, participanților la Summit.

Președinta le-a cerut țărilor europene sprijinul pentru a putea realiza toate aceste reforme pe care și le propune, motivând că „voință politică acum există”, însă trebuie susținere din partea celora care ne-au fost mentori.

„Nu putem face toate acestea singuri. Voința noastră politică și hotărârea de a ne schimba țara se pot încununa de succes numai dacă sunt combinate cu sprijinul partenerilor noștri din UE. De aceea, astăzi, vom susține din toată inima declarația comună a Parteneriatului Estic ca un angajament de a pune Moldova și regiunea noastră pe drumul redresării, al reformelor și al rezilienței”, a mai vorbit președinta.

Totodată, șefa statului a enumerat și acțiunile ce ar urma să fie aprobate de către UE în timpul apropiat, pentru a aduce la un alt nivel cooperarea dintre Uniunea Europeană cu țările membre ale Parteneriatului Estic.

„Parteneriatul Estic a fost un succes pentru Moldova și, sunt convinsă, aspirația Moldovei, Ucrainei și Georgiei de a merge mai departe în dialogul cu UE este o reflectare a pregătirii noastre de a ne integra în continuare. Integrarea sectorială va aprofunda cooperarea noastră și va face regiunea mai rezistentă la provocările interne și externe. Pașii către integrarea sectorială, cum ar fi reducerea prețurilor de roaming cu UE, liberalizarea accesului la piața transporturilor, aderarea la Spațiul unic de plăți în euro sa, integrarea treptată în piața internă a UE vor avea un impact pozitiv major asupra Republicii Moldova și a cetățenilor săi”, a opinat șefa statului.

Maia Sandu afirmă că „nu este un secret pentru nimeni că ambiția Republicii Moldova este ca, într-o bună zi, să ajungă membră a UE”.

Amintim că, șefa statului, Maia Sandu a întreprins o vizită de lucru în perioada 14-15 decembrie, la Bruxelles, unde a participat la Summitul Parteneriatului Estic.

#Bruxelles #Maia Sandu #Parteneriatul Estic #UE

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.