Nivelul corupției din țara noastră rămâne înalt. Asta arată rezultatele Studiului de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție – Moldova 2017-2020 (SNIA). Deși intoleranța față de plățile neformale a crescut în cazul agenților economici, populația și businessul continuă să manifeste reticență față de raportarea actelor de corupție cu care se confruntă în interacțiunea cu agenții publici.

Cercetarea a fost elaborată de Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, la cererea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

În ceea ce privește percepția corupției, ponderea respondenților care consideră că fenomenul corupției nu este o problemă în Moldova a scăzut de la 5% la 4% față de studiul inițial efectuat în anul 2017, în special în cazul agenților economici – de la 6% la 3%. De asemenea, a scăzut și numărul respondenților care afirmă că au plătit mită în formă de bani în decursul ultimului an de la 7,5% la 6%, a celor care au plătit mită în formă de bunuri – de la 4,6% la 3,1%. Frecvența medie a mitei, la fel, a scăzut de la 4,9 cazuri în medie pe an la 3,7 cazuri.

Totodată, principalele cauze ale corupției în Moldova o reprezintă salariile mici din sectorul public (cca. 3/4 dintre respondenți) și mentalitatea de a oferi sau primi plăți neoficiale, însă a crescut importanța altor factori, precum nesancționarea persoanelor corupte sau aplicarea pedepselor disproporționale cu actele de corupție, neprotejarea denunțătorilor actelor de corupție și neconfiscarea averilor din corupție. Ponderea respondenților care susțin că nivelul corupției în țara noastră s-a redus a scăzut de la 25% la 19%, în special în cazul agenților publici. În schimb, ponderea respondenților care consideră inacceptabilă orice situații de corupție a crescut de la 53% la 57%, în special în cazul persoanelor juridice.

Studiul a mai relevat faptul că în sectorul privat, ponderea agenților economici care afirmă că nu s-au confruntat cu situații de corupție în interacțiunea cu agenții publici a crescut de la 53% la 58%. Ponderea antreprenorilor care susțin că fenomenul corupției în sistemul judiciar, fiscal, vamal, control al calității produselor și în procedurile de achiziții publice este printre principalele obstacole în activitatea lor a rămas la nivelul anului 2017 de 32%.

Studiul a fost realizat în baza a trei sondaje naționale în rândul populației generale pe un eșantion de 1.109 respondenți, 504 agenți economici activi și 607 agenți publici din cadrul administrației publice centrale și locale. Sondajele au fost efectuate în 283 localități urbane și rurale selectate aleatoriu la nivel național.

Edițiile anterioare ale studiului au fost realizate în anul 2017 și în anul 2019.

#nivelul corupției #PNUD #studiu

Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății de pe strada Gheorghe Cașu va fi transformat într-un centru comprehensiv de reabilitare, parte a unei rețele naționale de recuperare a pacienților, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, joi, 13 august, în cadrul unei vizite la instituție.

„Noi vedem în această instituție un potențial enorm al remodelării, să preia, să fie un centru comprehensiv cu rețeaua națională de reabilitare”, a declarat ministrul pentru Realitatea.md.

Potrivit lui Gasnaș, toate spațiile spitalului vor fi reparate și aduse la standarde europene, iar instituția își va schimba complet misiunea.

„Toată instituția va avea doar o singură misiune, o misiune pentru reabilitare de toate tipurile, pentru că lumea trebuie să înțeleagă că reabilitarea nu este doar fizioprocedură”, a explicat ministrul.

El a subliniat că, în ultimii ani, statul a investit prioritar în componenta acută, terapii intensive și servicii de urgență, însă tratamentul pacienților nu se încheie odată cu depășirea fazei critice.

„Cea mai mare problemă a pacienților este ce fac după, pentru că pacienții supraviețuiesc mai mult acum și au nevoie de continuitatea tratamentului”, a spus Gasnaș.

Potrivit proiectului, la Chișinău va funcționa un centru comprehensiv de reabilitare pentru adulți, în timp ce componenta pediatrică va fi preluată de Centrul de Reabilitare Republican pentru Copii, alături de centre regionale în teritoriu. Proiectul a fost pregătit începând cu 2023–2024, iar pentru componenta de reabilitare au fost alocate 45 de milioane de euro.

„Aici vom reabilita toate etajele și toată instituția va fi remodelată, inclusiv cu toate dispozitivele necesare de ultimă generație, pentru ca pacienții să se recupereze cât mai precoce”, a mai spus ministrul.

Potrivit lui Gasnaș, lucrările de reparație vor începe peste o lună, pe etaje, iar pacienții vor avea acces treptat la secțiile renovate. Remodelarea completă a centrului este planificată să dureze între un an și jumătate și doi ani, timp în care instituția urmează să fie conectată cu rețeaua de centre regionale aflată în construcție.