Nivelul corupției din țara noastră rămâne înalt. Asta arată rezultatele Studiului de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție – Moldova 2017-2020 (SNIA). Deși intoleranța față de plățile neformale a crescut în cazul agenților economici, populația și businessul continuă să manifeste reticență față de raportarea actelor de corupție cu care se confruntă în interacțiunea cu agenții publici.

Cercetarea a fost elaborată de Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, la cererea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

În ceea ce privește percepția corupției, ponderea respondenților care consideră că fenomenul corupției nu este o problemă în Moldova a scăzut de la 5% la 4% față de studiul inițial efectuat în anul 2017, în special în cazul agenților economici – de la 6% la 3%. De asemenea, a scăzut și numărul respondenților care afirmă că au plătit mită în formă de bani în decursul ultimului an de la 7,5% la 6%, a celor care au plătit mită în formă de bunuri – de la 4,6% la 3,1%. Frecvența medie a mitei, la fel, a scăzut de la 4,9 cazuri în medie pe an la 3,7 cazuri.

Totodată, principalele cauze ale corupției în Moldova o reprezintă salariile mici din sectorul public (cca. 3/4 dintre respondenți) și mentalitatea de a oferi sau primi plăți neoficiale, însă a crescut importanța altor factori, precum nesancționarea persoanelor corupte sau aplicarea pedepselor disproporționale cu actele de corupție, neprotejarea denunțătorilor actelor de corupție și neconfiscarea averilor din corupție. Ponderea respondenților care susțin că nivelul corupției în țara noastră s-a redus a scăzut de la 25% la 19%, în special în cazul agenților publici. În schimb, ponderea respondenților care consideră inacceptabilă orice situații de corupție a crescut de la 53% la 57%, în special în cazul persoanelor juridice.

Studiul a mai relevat faptul că în sectorul privat, ponderea agenților economici care afirmă că nu s-au confruntat cu situații de corupție în interacțiunea cu agenții publici a crescut de la 53% la 58%. Ponderea antreprenorilor care susțin că fenomenul corupției în sistemul judiciar, fiscal, vamal, control al calității produselor și în procedurile de achiziții publice este printre principalele obstacole în activitatea lor a rămas la nivelul anului 2017 de 32%.

Studiul a fost realizat în baza a trei sondaje naționale în rândul populației generale pe un eșantion de 1.109 respondenți, 504 agenți economici activi și 607 agenți publici din cadrul administrației publice centrale și locale. Sondajele au fost efectuate în 283 localități urbane și rurale selectate aleatoriu la nivel național.

Edițiile anterioare ale studiului au fost realizate în anul 2017 și în anul 2019.

#nivelul corupției #PNUD #studiu

„Locul Republicii Moldova este alături de noi în Uniunea Europeană”, a declarat miercuri premierul desemnat al României, Siegfried Mureșan, de la tribuna Parlamentului, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care este dezbătut programul de guvernare și este supusă votului lista noului Cabinet.

Mureșan a spus că România va susține Republica Moldova în procesul de reformare și de integrare europeană.

„Vom fi principalul susținător al Republicii Moldova pe acest drum. Pentru reforme în Republica Moldova, pentru dezvoltarea Republicii Moldova și pentru integrarea cât mai rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, vreau ca Republica Moldova să devină cât mai curând stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, a declarat premierul desemnat miercuri, 30 septembrie.

El a mai spus că a lucrat timp de 12 ani în Parlamentul European pentru parcursul european al Republicii Moldova și că își propune să continue acest efort din funcția de prim-ministru al României.

„Am lucrat pentru asta 12 ani în Parlamentul European și voi lucra împreună cu dumneavoastră pentru asta în anii următori”, a afirmat Mureșan.

În discursul său din Parlament, premierul desemnat a vorbit și despre securitatea României, despre relația cu Statele Unite și despre sprijinul pentru Ucraina.

„Securitatea noastră a României depinde și de puterea alianțelor pe care le construim. Și de aceea vreau o Românie puternică în Uniunea Europeană și în NATO”, a spus Siegfried Mureșan.

Acesta a declarat că România va continua să sprijine Ucraina și că acest lucru contribuie la securitatea țării.

„Ucrainenii luptă astăzi împotriva unei Rusii care amenință întreaga noastră regiune. Cu cât Ucraina este mai capabilă să se apere și cu cât ține agresorul rus mai departe de frontiera noastră, cu atât noi aici, în România, suntem mai siguri”, a declarat Mureșan.

Siegfried Mureșan a fost desemnat de președintele Nicușor Dan candidat la funcția de prim-ministru la data de 17 septembrie. El este susținut pentru formarea Guvernului de PNL, USR și UDMR.

De asemenea, europarlamentarulare un rol direct în relațiile dintre Parlamentul European și Republica Moldova. El este președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și co-președinte al Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Comitetul reunește eurodeputați și parlamentari de la Chișinău și urmărește evoluțiile legate de relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, inclusiv în ceea ce privește reformele și parcursul european al țării.

Totodată, Mureșan este co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Reformă și Creștere destinat Republicii Moldova, prin care UE oferă sprijin financiar pentru reforme și dezvoltarea economică a țării.