Partidul Unității Naționale și-a desfășurat astăzi, 18 decembrie, Congresul Extraordinar al partidului. Congresul a avut loc pe strada Mihai Viteazul nr.2, în incinta Preturii sectorului Buiucani, Chișinău.

La eveniment au fost prezenți 73 de delegați din 90 convocați. La final, reprezentanții PUN au emis o notă informativă în care au ținut să precizeze că, unanim, s-a votat pentru revocarea lui Octavian Țîcu de la cârma partidului.

„În cadrul Congresului s-a realizat o analiză a rezultatelor scrutinului din vara și în unanimitate s-a votat revocarea lui Octavian Țîcu din funcția de președinte al PUN, delegându-se în funcția de președinte interimar dl Anatol Șalaru, interimatul fiind valabil până la Congresul ordinar ce va avea loc în cursul anului viitor. Votarea revocării lui Octavian Țîcu a avut loc în lipsa acestuia și, deși acesta a anunțat în spațiul public retragerea din PUN, la sediul partidului nu a parvenit nici o solicitare scrisă conform statutului formațiunii. De asemenea, Congresul operat modificări în componența Consiliului Politic și a Biroului Politic al PUN. Totodată, Congresul a împuternicit Biroul Politic pentru a purta negocieri în vederea consolidării polului unionist”, se arată în comunicatul formațiunii.

Amintim că, la 10 decembrie, Biroul Politic al PUN i-a cerut demisia lui Octavian Țîcu din funcția de președinte al partidului, motivul invocat fiind rezultatul slab înregistrat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent. PUN a acumulat la scrutinul din vară 0,45%, adică 6 646 de voturi.

Anterior, Țîcu i-a învinuit pe fondatorii PUN – Ana Guțu și Anatol Șalaru, dar și pe finul de cununie al lui Șalaru, consilier municipal PUN, în cadrul Consiliului Municipal Chișinău, Corneliu Pîntea, că s-ar face vinovați direct de această „trădare”.

Potrivit lui Țîcu, la alegerile prezidențiale din toamna anului trecut s-a vrut „distrugerea sistemică a Partidului Unității Naționale din interior”. În acel scrutin, politicianul afirmă că a pierdut cinci organizații teritoriale. Este vorba de organizația teritorială de la Ungheni, Fălești, Bălți, Cantemir și Căușeni.

Octavian Țîcu afirmă că, din cauza că i-a cerut lui Anatol Șalaru, Corneliu Pîntea și a încă câtorva membri PUN să nu participe la alegeri s-a ajuns la un boicot la Consiliul Republican al PUN, fapt ce a dus la o ruptură în partid. Astfel, după acel boicot, Țîcu afirmă că acești oameni s-au izolat de partid, ca săptămâna trecută să se unească într-o ședință a Biroului Politici al PUN și să-i ceară demisia, invocând pierderea alegerilor, pe care ar trebui să-și o asume.

Ca urmare, aceștia au convocat congresul PUN pentru data de 18 decembrie curent.

#congres #partid #PUN

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.