Încasările Serviciului Vamal la bugetul de stat se ridică la peste 690 milioane de lei în perioada 13-19 decembrie 2021. Suma este mai mare cu 99 % față de sarcina bugetară stabilită pentru acest interval.

Pe parcursul săptămânii trecute, numărul pasagerilor care au intrat în Republica Moldova constituie circa 93 de mii de persoane. Dintre acestea, 1 400 de persoane fizice au introdus bunuri a căror valoare în vamă depășește limita neimpozabilă (300 euro – pe cale terestră, 430 euro – pe cale aeriană), fiind încasate plăți în valoare de peste 25 milioane lei, ceea ce reprezintă 3,6 % din totalul sumei încasate pentru perioada respectivă.

De asemenea, de la începutul lunii decembrie, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat 1,7 miliarde lei, fiind atestată o creștere de 27,7 % față de încasările din intervalul corespondent al anului 2020.

Totodată, pe parcursul săptămânii trecute, au fost perfectate 13 001 de declarații vamale, iar cele mai tranzitate posturi vamale rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 11 631 și, respectiv, 7 188 traversări.

La capitolul combaterea fraudelor, în perioada vizată au fost constatate 205 de încălcări ale legislației vamale și aplicate amenzi în sumă de peste 349 mii de lei. Cele mai frecvente încălcări se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport cu numere străine, declarate prin acțiune.

În perioada vizată, ofițerii Liniei de informare au recepționat 616 solicitări de informații legate de activitatea vamală.

Dacă aveți nevoie de informații despre regulile de traversare a frontierei cu diverse bunuri sau doriți să depuneți o reclamație cu privire la eventuale abuzuri admise de către angajații instituției, ne puteți contacta la numărul +373 22 788 888 – Centrul Unic de Apel (24/24).

#bugetul de stat #combaterea fraudelor #serviciul vamal

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.