În cazul în care NATO va amplasa arme lângă frontiera rusă, secretarul de presă a președinției ruse, Dmitri Peskov anunță că vor fi posibile mai multe variante de contra-acțiuni ale Rusiei.

„Nu este un secret pentru nimeni că, fără îndoială, amplasarea a tot felul de tipuri de arme (ale NATO) la frontierele noastre, (arme) ce pot reprezenta o ameninţare pentru noi, va necesita adoptarea unor paşi corespunzători pentru a echilibra situaţia. Aici sunt posibile tot felul de variante”, a spus reprezentantul Kremlinului, scrie Digi24.ro

Înainte de aceasta, şeful diplomaţiei belaruse, Vladimir Makei, a declarat că Republica Belarus este gata să amplaseze pe teritoriul său arme nucleare ruse în cazul unei ameninţări din partea NATO.

Anterior, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a afirmat că Minskul îi va propune Moscovei să ia astfel de măsuri, în cazul în care NATO va amplasa arme nucleare în Polonia. Lukaşenko a declarat că are nevoie de sistemul de rachete balistice mobil Iskander, care are au rază de acţiune de până la 500 km şi pot transporta focoase convenţionale sau nucleare.

Preşedintele rus, Vladimir Putin a îndemnat NATO să înceapă negocieri pentru a oferi Rusiei garanţii de securitate sigure şi pe termen lung. Şeful statului rus a subliniat că Rusia are nevoie anume de garanţii de drept, juridice, pentru că înainte colegii occidentali nu şi-au onorat obligaţiile asumate verbal.

Acţiunile militare ale Rusiei în apropiere de Ucraina au amplificat tensiunile dintre Moscova şi NATO, iar Alianţa a cerut Rusiei să nu invadeze statul vecin, fostă republică sovietică. Rusia respinge acuzaţiile că ar plănui o invazie şi susţine că răspunde la ceea ce ea consideră a fi ameninţări la adresa propriei securităţi din cauza relaţiilor tot mai strânse ale Ucrainei cu NATO şi a aspiraţiilor Kievului de a adera la Alianţă.

Moscova a transmis vineri, 17 decembrie, că vrea o garanţie obligatorie din punct de vedere juridic din partea NATO că organizaţia va renunţa la orice activitate în Ucraina şi în general în estul Europei.

#Kremlin #NATO #Rusia

Statele Unite au lansat duminică atacuri asupra insulei iraniene Larak, în Strâmtoarea Ormuz, după o perioadă de câteva săptămâni de acalmie. Potrivit armatei americane, au fost lovite două lansatoare iraniene, despre care Washingtonul susține că erau pregătite pentru lansarea unor rachete cu mine marine.

Atacul s-ar fi soldat cu doi morți și doi răniți, potrivit agenției iraniene Tasnim.

În replică, Gărzile Revoluției Islamice au anunțat atacuri asupra unor instalații militare americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite. Iranul a mai susținut că a doborât o dronă americană MQ-9 Reaper deasupra Strâmtorii Ormuz. Informația nu a fost confirmată de partea americană.

Tensiunile au crescut și după ce Iranul a anunțat că un petrolier de mari dimensiuni a lovit două mine marine în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Nava ar fi luat foc și a devenit imobilizată. Autoritățile iraniene nu au precizat identitatea vasului sau situația echipajului.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Teheranul „nu caută războiul”, dar nu va rămâne pasiv în fața agresiunii. El a avertizat că Iranul va răspunde decisiv în cazul unor noi atacuri.

Între timp, președintele american Donald Trump a distribuit pe platforma Truth Social un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, care prezintă insula iraniană Kharg bombardată. Imaginile arată explozii și incendii la instalații petroliere și la un petrolier.