Consiliul pentru Egalitate, Oficiul Avocatului Poporului și organizațiile societății civile solicită Comisiei juridice, numiri și imunități să definitiveze proiectul de lege privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată astfel încât legea să fie funcțională și să apere victimele acestor tipuri de infracțiuni.

Potrivit Promo-LEX, vineri, 17 decembrie, Comisia juridică, numiri și imunități a organizat o ședință de lucru pe marginea proiectului dat pentru modificarea și completarea unor acte legislative privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată, versiunea proiectului discutată, care a fost aprobat în prima lectură de Parlamentul data de 8 decembrie 2016. Proiectul de lege reprezintă un set de amendamente legislative ale Codului penal și Codului contravențional, care se referă în primul rând la definirea motivelor de prejudecată, revizuirea infracțiunilor de bază și a agravantelor care vizează faptele motivate de prejudecată.

Astfel, semnatarii apelului atrag atenția asupra faptului că, în urma ședinței de lucru organizată de Comisia juridică, numiri și imunități nu este clar care este varianta finală a proiectului de lege care va fi supus votului în plenul Parlamentului.

De asemenea, în contextul propunerilor Ministerului Justiției prezentate în cadrul acestei ședințe de lucru, Oficiul Avocatului Poporului (OAP) și organizațiile societății civile recomandă completarea Codului contravențional la categoria contravențiilor ce atentează la drepturile politice, de muncă şi la alte drepturi constituționale ale persoanei fizice.

„Modificările propuse la Codul contravențional se referă la agravante pentru contravențiile generale, însă nu este propusă nici o normă de bază, care să reglementeze faptele motivate de prejudecată, în special discursurile care instigă la ură, discriminare și violență. Tangențial modificările propuse la articolele 69 (Injuria) și 70 (Calomnia) ar putea asigura sancționarea discursului care instigă la discriminare, însă doar în limitele contravențiilor reglementate. Orice alte fapte care instigă la discriminare, cum ar fi diverse manifestări ale rasismului, xenofobiei, antisemitismului și homofobiei, care nu conțin componentele contravențiilor de injurie sau calomnie, vor rămâne nesancționabile. Considerăm necesar să fie inclusă o normă separată la categoria contravențiilor ce atentează la drepturile politice, de muncă și la alte drepturi constituționale ale persoanei fizice, care va reglementa discursul care instigă la discriminare, având la bază motive de prejudecată, după cum urmează – articolul 701: Instigarea la discriminare, acțiunile intenționate, răspândirea în public a mesajelor în formă scrisă, desen sau imagine, diseminarea informației sau alte forme de informare a publicului, inclusiv prin intermediul mass-media sau prin intermediul unui sistem informatic, îndreptate spre incitare la discriminare, bazate pe motive de prejudecată, se sancționează cu amendă de la 20 la 40 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la 40 de ore”, se arată în nota informativă a Promo-LEX.

De asemenea, OAP și organizațiile societății civile reiterează importanța definitivării proiectului de lege și acceptarea amendamentelor formulate de organizațiile societății civile, precum și a recomandărilor organizațiilor internaționale, care va duce la creșterea gradului de responsabilitate a actorilor implicați în utilizarea discursului de ură și va oferi posibilitatea de a combate eficient infracțiunilor motivate de prejudecată. OAP și organizațiile societății civile îndeamnă organizațiile internaționale și partenerii de dezvoltare să atragă atenția asupra procesului de definitivare a proiectului de lege în conformitate cu standardele internaționale.

Semnatarii declarației mai solicită și:

Definitivarea proiectului de lege privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată în conformitate cu recomandările indicate mai sus, și anume:
– Păstrarea criteriilor „vârsta”, „opinii politice”, „stare de sănătate” și „origine socială” în Art. 134, Motive¹⁴ de prejudecată, Cod Penal, în versiunea 2019 (amendamente) a proiectului de lege.
– Excluderea alin. (2) din art. 346 Cod Penal (versiunea 2019 (amendamente) a proiectului de lege) și
– Completarea Codului Contravențional cu art. 70¹.
Publicarea variantei finale a proiectului de lege privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată pe pagina web a Parlamentului, înainte de trimiterea acestuia plenului Legislativului pentru a fi adoptat în lectură finală.

#apel public #avocatul poporului #ONG #Promo-Lex

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.