Legitimitatea primarului ales Nicolai Grigorișin este de 7%, o cifră identică celei prezentate pe sticlele de bere a brandului „Baltika (Балтика)”. De această părere este expertul și directorul companiei de sondaje iData, Mihai Bologan.

Întrebat de jurnaliști într-o conferință de presă ce crede despre alegerile de la Bălți și cât de libere și corecte s-au desfășurat, Bologan a precizat că „Alegerile au fost libere și corecte în măsura în care oamenii au votat. Când li s-a propus o listă mai largă de candidați au votat într-un mod, când li s-a restrâns lista mulți au decis să nu vină la vot”.

„Văzusem o glumă pe internet cu o sticlă de „Baltika 7”, ceea ce presupune 7%, cam atâta legitimitatea are. Persoana are o legitimitatea în măsura în care este ales de popor și doar 7 la sută din bălțeni au decis să vină să-l susțină. Cred că aici mai mult decât a spus populația din Bălți nu are sens de adăugat”, a declarat Mihai Bologan.

De asemenea, Bologan a mai fost întrebat dacă Grigorișin trebuia să procedeze exact cum a făcut Alexandr Nesterovschi, candidatul BEC, dar și Boris Marcoci de la PAS, adică să se retragă din cursă.

„Reporter: Credeți că Nicolae Grigorișin trebuie să-și depune demisia de onoare? Bologan: Nu e prea legat de sondaj, dar… Au fost o serie de acțiuni a politicienilor după decizia de a o elimina pe Marina Tauber din cursă și anume domnul Nesterovschi și domnul Marcoci s-au retras din cursă. Probabil atunci era momentul potrivit ca și domnul Grigorișin să se retragă pentru a câștiga acea legitimitate de care m-ați întrebat. Evident că el nu a mers pe principiul acesta, respectiv cumva el va fi primarul de Bălți în următorii doi ani și nu cred că-și va depune demisia”, a mai relatat expertul iData.

Expertul idata a comentat, printre altele, și excluderea din cursă de către Comisia Electorală Centrală a candidatei Partidului Politic „ȘOR”, Marina Tauber.

„Poate juridic sunt anumite argumente, dar ceea ce s-a întâmplat este, noi avem un antirecord la prezență pentru alegeri din turul II repetate din Bălți. Am discutat cu domnul Iurie Ciocan, care mult timp a condus Comisia Electorală Centrală, și dumnealui nu și-a putut aminti o altă situație când prezența la vot să fie așa de mică, iar o prezență mică la vot este ceva nedemocratic. Sondajele noastre întotdeauna arată că circa 60-70 la sută, uneori și mai mult din respondenți, în principiu sunt gata să voteze. Faptul că sub 10 la sută a venit la vot arată că alegerile poate și au avut loc corect, dar ele nu reprezintă voința poporului”, a mai adăugat Mihai Bologan.

Amintim că Marina Tauber a câștigat detașat în primul tur al alegerilor locale de la Bălți, însă până la turul II, a fost scoasă din cursă, pe motiv că a încălcat Codul Electoral. Turul II a avut loc pe data de 19 decembrie 2021, fiind câștigat de Nicolai Grigorișin. Mandatul de primar al acestuia a fost validat de Judecătoria Bălți.

În cadrul alegerilor de duminică, 19 decembrie, candidatul independent, Nicolai Grigorișin a obținut 7 148 de voturi sau aproape 85 % din voturile celor care au exprimat o opțiune. Pentru Nicolae Chirilciuc de la „Patrioții Moldovei”, celălalt candidat la alegerile locale, au votat 1 248 de oameni cu drept de vot sau puțin peste 15%.

#alegeri #Balti #sondaj

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia