Legitimitatea primarului ales Nicolai Grigorișin este de 7%, o cifră identică celei prezentate pe sticlele de bere a brandului „Baltika (Балтика)”. De această părere este expertul și directorul companiei de sondaje iData, Mihai Bologan.

Întrebat de jurnaliști într-o conferință de presă ce crede despre alegerile de la Bălți și cât de libere și corecte s-au desfășurat, Bologan a precizat că „Alegerile au fost libere și corecte în măsura în care oamenii au votat. Când li s-a propus o listă mai largă de candidați au votat într-un mod, când li s-a restrâns lista mulți au decis să nu vină la vot”.

„Văzusem o glumă pe internet cu o sticlă de „Baltika 7”, ceea ce presupune 7%, cam atâta legitimitatea are. Persoana are o legitimitatea în măsura în care este ales de popor și doar 7 la sută din bălțeni au decis să vină să-l susțină. Cred că aici mai mult decât a spus populația din Bălți nu are sens de adăugat”, a declarat Mihai Bologan.

De asemenea, Bologan a mai fost întrebat dacă Grigorișin trebuia să procedeze exact cum a făcut Alexandr Nesterovschi, candidatul BEC, dar și Boris Marcoci de la PAS, adică să se retragă din cursă.

„Reporter: Credeți că Nicolae Grigorișin trebuie să-și depune demisia de onoare? Bologan: Nu e prea legat de sondaj, dar… Au fost o serie de acțiuni a politicienilor după decizia de a o elimina pe Marina Tauber din cursă și anume domnul Nesterovschi și domnul Marcoci s-au retras din cursă. Probabil atunci era momentul potrivit ca și domnul Grigorișin să se retragă pentru a câștiga acea legitimitate de care m-ați întrebat. Evident că el nu a mers pe principiul acesta, respectiv cumva el va fi primarul de Bălți în următorii doi ani și nu cred că-și va depune demisia”, a mai relatat expertul iData.

Expertul idata a comentat, printre altele, și excluderea din cursă de către Comisia Electorală Centrală a candidatei Partidului Politic „ȘOR”, Marina Tauber.

„Poate juridic sunt anumite argumente, dar ceea ce s-a întâmplat este, noi avem un antirecord la prezență pentru alegeri din turul II repetate din Bălți. Am discutat cu domnul Iurie Ciocan, care mult timp a condus Comisia Electorală Centrală, și dumnealui nu și-a putut aminti o altă situație când prezența la vot să fie așa de mică, iar o prezență mică la vot este ceva nedemocratic. Sondajele noastre întotdeauna arată că circa 60-70 la sută, uneori și mai mult din respondenți, în principiu sunt gata să voteze. Faptul că sub 10 la sută a venit la vot arată că alegerile poate și au avut loc corect, dar ele nu reprezintă voința poporului”, a mai adăugat Mihai Bologan.

Amintim că Marina Tauber a câștigat detașat în primul tur al alegerilor locale de la Bălți, însă până la turul II, a fost scoasă din cursă, pe motiv că a încălcat Codul Electoral. Turul II a avut loc pe data de 19 decembrie 2021, fiind câștigat de Nicolai Grigorișin. Mandatul de primar al acestuia a fost validat de Judecătoria Bălți.

În cadrul alegerilor de duminică, 19 decembrie, candidatul independent, Nicolai Grigorișin a obținut 7 148 de voturi sau aproape 85 % din voturile celor care au exprimat o opțiune. Pentru Nicolae Chirilciuc de la „Patrioții Moldovei”, celălalt candidat la alegerile locale, au votat 1 248 de oameni cu drept de vot sau puțin peste 15%.

#alegeri #Balti #sondaj

Comisia Europeană (CE) solicită statelor membre ale Uniunii Europene (UE) să suspende timp de un an interdicțiile naţionale privind accesul copiilor la reţelele sociale, justificând faptul că Bruxelles-ul urmăreşte elaborarea unui set de norme la nivelul întregii UE.

Comisia Europeană a mai precizat că vrea să elaboreze măsuri comune împreună cu Parlamentul European și statele UE, urmând ca acestea să fie apoi puse în aplicare.

Uniunea Europeană consideră că adoptarea unor legi separate de către statele membre ar putea duce la fragmentarea reglementărilor, prin stabilirea unor limite de vârste diferite de la o țară la alta.

„Comisia a decis să amâne cu 12 luni orice proiect de lege naţional care se suprapune cu viitoarele norme armonizate”, a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al executivului UE, Thomas Regnier.

Austria, prima țară căreia i s-a cerut joi să-şi suspende legislaţia, a criticat solicitarea.

„Este inacceptabil ca Bruxelles-ul să împiedice statele membre să adopte legi naţionale fără a prezenta o soluţie europeană completă proprie”, a declarat secretarul de stat austriac Alexander Pröll pentru Politico.

Vicecancelarul şi ministrul pentru afaceri media Andreas Babler a transmis că Austria va continua să elaboreze propria legislaţie pentru a fi gata până la sfârşitul perioadei de suspendare de 12 luni.

De altfel, Austria solicitase Comisiei încă din iulie să verifice dacă propria sa propunere de lege, care ar interzice accesul copiilor sub 14 ani, este în conformitate cu legislaţia UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În luna septembrie, Comisia Europeană a prezentat „EU Kids Act” drept o soluţie la nivelul UE pentru a proteja minorii online. Comisia a propus interzicerea accesului la reţelele sociale pentru copiii sub 13 ani.

Pentru cei între 13 şi 15 ani sunt propuse conturi supravegheate de părinţi şi cu funcţionalităţi limitate, iar pentru adolescenţii între 15 şi 18 ani sunt avute în vedere măsuri suplimentare de siguranţă.

Dacă se va ajunge la un acord, măsura ar interzice accesul la reţelele sociale pentru minorii sub 13 ani în majoritatea cazurilor şi ar restricţiona sever accesul pentru adolescenţii sub 15 ani.

De asemenea, aceasta stabileşte cerinţe privind siguranţa pentru platforme, inclusiv în cazul jocurilor video şi asistenţilor bazaţi pe inteligenţă artificială.

#CE #copii #retele de socializare #UE