Vot de blam puterii de la Chișinău, iar boicotul generalizat al celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor locale din Bălți denotă „o distanțare vizibilă față de autoritățile centrale”. Cu o asemenea opinii au venit mai mulți critici ai actualei guvernări, jurnaliști și experți, care și-au expus părerile pe rețelele de socializare după aflarea rezultatelor alegerilor de la Bălți, unde s-a înregistrat cea mai joasă prezență la urnele de vot din toate timpurile.

Potrivit experților, vinovați pentru această „fractură periculoasă s-ar face Maia Sandu și echipa sa guvernamentală”, care „au acționat în detrimentul voinței oamenilor, sporind astfel și mai mult neîncrederea în instituțiile statului”.

Editorialistul George Damian din România comentează ironic, într-o postare pe Facebook, reacțiile propagandiștilor puterii de la Chișinău, care sugerează că vinovați de situația creată sunt cei peste 90% din cetățenii orașului Bălți, iar ca urmare, aceștia trebuie să sufere.

„Structura de putere de la Chișinău face ce știe mai bine: își abandonează cetățenii. Realitatea este că administrația și clasa politică de la Chișinău pierd controlul asupra unor zone extinse, în plus față deja cele rupte de facto. Doar că nimeni nu este gata să privească realitatea în ochi și asta nu face decât să sporească veselia. Aștept explicațiile vectorilor Chișinăului din București pentru cele petrecute la Bălți. Posibil să nu fie nici o explicație, mai simplu așa”, scrie jurnalistul.

Comentatorul politic și jurnalistul moldovean, Valeriu Reniță, afirmă că, „rezultatul slab” din cadrul turului doi de scrutin de la Bălți denotă „o tendință de separare a acestui important oraș din țară față de puterea centrală, după modelul Tiraspolului”.

„După aceste alegeri, pe bălțeni mai bine să nu-i atingi. Nouă din zece alegători din Bălți au transformat buletinul de vot în hârtie igienică, iar dreptul lor electoral i l-au băgat într-un loc viitorului primar. Comisia Electorală Centrală a exclus-o din cursă pe Marina Tauber, învingătoarea primului tur de scrutin, care câștigase încrederea a aproximativ jumătate din populația matură din Capitala de nord a țării. Tuturor le este clar că instituțiile de drept au reprezentat interesele puterii, iar asta i-a făcut pe bălțeni să renunțe la obligațiile lor cetățenești. Cu ajutorul Maiei Sandu și PAS, ne-am ales cu un nou Tiraspol în nordul Moldovei”, crede editorialistul.

Și fost premier Ion Chicu a avut o reacție la rezultatul înregistrat la cel de-al doilea tur de scrutin de la Bălți. El chiar a cerut demisia membrilor Comisiei Electorale Centrale.

„Respect bălțenilor pentru poziție civică și rezistență față de această guvernare ridicolă! Maia Sandu, mulți oameni mult timp nu-i poți minte. Ați ajuns la 7% susținere în Bălți și nordul țării. Degrabă – și în diasporă, să nu ai dubii. CEC – demisia”, a scris Chicu pe pagina sa de Facebook.

La rândul său, sociologul român Doru Petruți este convins că, din cauza situației create, toată lumea are de pierdut.

„9,98% prezența la vot la Bălți în turul II, iar circa 18% din voturile exprimate au fost nule. Sunt primele alegeri în care toți au pierdut: a pierdut Marina Tauber (eliminată din cursă), au pierdut toți candidații, mai ales cel care a câștigat, au pierdut autoritățile și actuala putere – imposibil de estimat acum amploarea efectelor; au pierdut locuitorii Bălțiului, poate cel mai mult. Și pentru acum și pentru încă doi ani înainte. Tocmai ei care, ca și alții care au votat schimbarea, se așteptau la alegeri libere și corecte. Și, per total, cel mai mult spune, de fapt, lipsa votului. Pentru că și asta e un vot”, menționează sociologul.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a comentat situația dată, afirmând că, în realitate „cei care se cred că astăzi învingători, au pierdut de fapt”.

„Maxima biblică a lui Matei… „Cei din urmă vor fi cei dintâi” – trebuie citită până la capăt…și „cei dintâi vor fi cei din urmă”. Cam asta se va întâmpla la Bălți în prezidențiale și parlamentarele din anii următori. Felicitări tuturor celor implicați în organizarea corectă a alegerilor din Bălți!”, opinează Tănase.

Amintim că, la alegerile de duminică, 19 decembrie de la Bălți doar 9,98% (adică 10 218 alegători) dintre cetățeni s-au prezentat la urne, ceea ce reprezintă cea mai scăzută prezență la vot din istoria alegerilor din Republica Moldova. Totuși, conform legislației, învingător a fost declarat Nicolai Grigorișin, care a acumulat 7 148 de voturi (84,77%), iar pentru contracandidatul său, Nicolae Chirilciuc, candidatul Partidului „Patrioţii Moldovei”, au votat 1 248 de persoane (15,23%).

#alegeri #Balti #Doru Petruti #Ion Chicu #Valeriu Renita

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.