Puțin peste 30% dintre moldoveni se interesează de evoluțiile politice din țară, arată datele unui sondaj național efectuat de IDIS Viitorul și CBS-Research în luna decembrie 2021.

Aproape 40% dintre cei chestionați susțin că se interesează puțin sau deloc de politică, iar 21% spun că se interesează foarte mult de politică. Din punct de vedere a preferințelor personalităților politice, Maia Sandu este în top cu 17%, Igor Dodon – 9%, iar top trei este încheiat de edilul Chișinăului, Ion Ceban cu 3,3%.

La capitolul partide politice, PSRM se bucură de cea mai mare încredere – 13%, PAS – 12,1% și PCRM – 11,2%. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegerii, 65,5% dintre moldovenii chestionați spun că vor merge la vot, iar câte 24,7% vor vota BECS și PAS, 8,2% ar vota cu Partidul Șor.

La întrebarea ce împiedică pluralismul politic în Republica Moldova, 21% dintre moldovenii dau vina pe partidele câștigătoare la alegeri care monopolizează puterea, 17,6% spun că e vorba de dezinteresul cetățeanului, iar 11% dintre respondenți dau vina pe organele represive (Procuratură, Justiție, Servicii speciale).

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1055 persoane în perioada 4 – 15 decembrie 2021 cu marjă de eroare de +2.8%.

#lideri politici #politica #sondaj

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.