Românii care se întorc în călătorii internaționale sunt obligați, începând de luni, 17 decembrie curent, să prezinte formularul digital de localizare a pasagerilor (PLF) înainte de intrarea în țară sau la maximum 24 de ore după. Cei care nu respectă această măsură riscă sancțiuni între 2.000 și 3.000 de lei românești, scrie presa locală.

Formularul poate fi completat online, nefiind necesară tipărirea. El poate fi descărcat și pe telefoanele mobile, dar este citit și automat în dispozitivele poliţiştilor de frontieră.

Serviciul de Telecomunicații Speciale a operaționalizat platforma plf.gov.ro încă de duminică dimineață, astfel încât persoanele care vor intra în țară în cursul zilei de luni să aibă timpul necesar să completeze formularul digital.

Potrivit autorităților statului vecin, verificarea lui nu va crește timpii de așteptare de la frontieră.

Până acum, pasagerii care mergeau în țări precum Italia, Malta, Grecia, Belgia sau Slovenia trebuiau să completeze un astfel de document.

Țările care solicită completarea PLF utilizează în prezent formulare de localizare a pasagerilor atât pe suport de hârtie, cât și în format online, prin utilizarea unui formular digital unic european de localizare a pasagerilor – EU digital Passenger Locator Form (dPLF). Acest format digital permite colectarea și schimbul de date mai ușor și mai rapid între autoritățile naționale, eficientizând astfel urmărirea contacților. Unele țări europene leagă utilizarea formularelor de localizare (dPLF) cu politica de testare sau de carantină pentru călători.

Cum se completează?

Autoritățile au creat un tutorial cu pașii necesari pentru completarea Formularului digital de localizare a pasagerilor (PLF) pentru intrarea în România.

Formularul trebuie completat de toate persoanele care circulă cu avionul, trenul, mijloacele de transport rutiere şi navale și care vor intra în țară. Formularul digital poate fi generat electronic, prin intermediul platformei plf.gov.ro.

Mai întâi vă autentificați pe baza unei adrese de e-mail și apăsați butonul „Autentificare”. Dacă e-mailul este valid, veți primi un link. Verificați e-mailul, accesați link-ul primit și veți fi redirecționat în aplicația de completare al formularului. Accesați butonul verde „Formular nou” din partea dreaptă de sus a ecranului, apoi selectați opțiunea „CNP”, dacă dețineți o carte de identitate din România sau opțiunea „Pașaport/Act de identitate”, dacă prezentați alt document la trecerea frontierei.

Ulterior, completați câmpurile obligatorii ale formularului cu numele și prenumele, țara din care ați plecat, data plecării și punctul de trecere a frontierei. În continuare, este necesar să introduceți adresa de destinație. Apoi, este necesară completarea numărului de telefon la care puteți fi contactat pe perioada șederii în România.

În continuare, selectați modul de călătorie: autoturism, tren, autocar, avion sau vapor și introduceți toate datele necesare în funcție de tipul de transport. Aceste informații le regăsiți pe biletele de călătorie. Indicați o persoană de contact în caz de urgență. La pasul următor, adăugați țările vizitate anterior, inclusiv cele tranzitate pe timpul călătoriei. Dacă este cazul, adăugați datele minorilor care vă însoțesc. În ultima etapă, bifați că sunteți de acord cu prelucrarea datelor personale de către autoritățile competente și că ați luat la cunoștință prevederile legislației în vigoare.

La final, apăsați butonul verde „Salvează”, iar aplicația va genera formularul digital de intrare în România. Din meniul „Listă formulare”, puteți vizualiza toate formularele pe care le-ați completat pentru intrarea în țara noastră în ultimele 15 zile.

Când trebuie completat formularul?

Formularul se completează cu maximum 24 de ore înainte de a intra în România sau în termen de 24 de ore de la trecerea frontierei. Acesta poate fi completat electronic de pe telefonul mobil, tabletă sau calculator și nu trebuie tipărit.

#COVID-19 #formular #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.