Danemarca a devenit astăzi, 16 decembrie prima ţară din Uniunea Europeană care a autorizat pastila anti-COVID-19 Molnupiravir, dezvoltată de grupul farmaceutic american Merck pentru pacienţii din grupele de risc care prezintă simptome ale bolii.

Comercializat sub numele de Lagevrio, acest medicament produs sub formă de pastile, a fost aprobat la jumătatea lunii noiembrie de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) pentru utilizare în regim de urgenţă, înainte ca tratamentul să primească o autorizare oficială privind lansarea sa pe piaţă.

Totodată, Lagevrio este autorizat din noiembrie în Marea Britanie şi în curs de autorizare în Statele Unite.

„Recomandăm tratamentul cu aceste pastile pentru că noi credem că avantajele sunt mai mari decât inconvenientele pentru pacienţii care prezintă cele mai mari riscuri de a dezvolta forme grave de COVID-19”, a declarat o reprezentantă a Agenţiei naţionale de sănătate (SST) din Danemarca, Kirstine Moll Harboe, într-un comunicat citat de Agerpres.

„Suntem pe deplin conştienţi că este vorba despre un tratament nou şi neaprobat, despre care nu deţinem încă foarte multe informaţii”, au recunoscut specialiştii de la SST, înainte de a adăuga că vor monitoriza cu mare atenţie efectele generate de pastila Merck.

Evenimentul are loc pe fonul unui nou val record de cazuri de COVID-19 în Danemarca. Aceasta foloseşte toate mijloacele pe care le deţine pentru a face faţă unei recrudescenţe a pandemiei provocate de noua variantă Omicron, care va deveni dominantă în Copenhaga în această săptămână. Numărul infectărilor zilnice a fost de 8.770 miercuri, cel mai mare anunţat vreodată în această ţară cu 5,8 milioane de locuitori.

„Sperăm că acest tratament va contribui la reducerea numărului de spitalizări pentru pacienţii care prezintă un risc sporit de a dezvolta o formă gravă a bolii”, a adăugat Kirstine Moll Harboe.

Rezultatele complete ale studiului clinic realizat de Merck, comunicate pe 26 noiembrie, arată o eficacitate mai puţin bună decât cea anunţată şi intens mediatizată la începutul lunii octombrie în baza unor date intermediare.

Potrivit rezultatelor complete, pastila anti-COVID-19 dezvoltată de Merck reduce cu doar 30%, nu cu 50%, aşa cum s-a anunţat iniţial.

#Danemarca #Merck #Molnupiravir

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.