Un Acord de Parteneriat pentru dezvoltarea sectorului industriei ușoare din Republica Moldova a fost semnat de Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia cu Asociația Patronală din Industria Ușoară, Universitatea Tehnică, dar și ZIPhouse.

Acordul de parteneriat stabilește angajamentul părților semnatare de a spori competitivitatea sectorului industriei ușoare pe plan național și internațional. Prioritățile setate în acord sunt ambițioase și își propun să aducă următoarele schimbări în următorii 5 ani: creșterea anuală a exporturilor până la 500 Milioane USD, creșterea costului per minut până la 15 eurocenți, creșterea salariului mediu de până la 500 euro lunar și menținerea numărului de angajați, trecerea de la serviciile de cusut (CMT) la produs creat și fabricat în Moldova (FOB), obiective care să determine transformarea digitală și sustenabilă a industriei.

Industria ușoară este sectorul ce are peste 27.000 angajați, marea majoritate fiind femei. Este în top 3 industrii exportatoare din R. Moldova, ajungând la cifra de 329 milioane USD în 2020.

Schimbările din industria de fashion dictează noi abordări inovatoare și sustenabile pentru a fi competitivi pe piață, iar Republica Moldova are ambiția de a deveni pionier al modei durabile și digitale, țară producătoare cu valoare adăugată pentru piețele occidentale și casă pentru mărcile premium.

Pentru a obține aceste rezultate, au fost agreate următoarele acțiuni pentru următoarele șase domenii-cheie:

Sustenabilitatea și circularitatea: includerea în programele de învățământ superior din domeniul textilelor și a designului a subiectelor de dezvoltare durabilă și circularitate; armonizarea standardelor naționale de conformitate cu cele europene; instruirea întreprinderilor în reducerea cantității de deșeuri în procesul de producere; încurajarea adoptării tehnologiilor noi pentru a spori sustenabilitatea sectorului.

Digitalizarea, automatizarea și productivitatea: implementarea programelor de Smart Factory; investiții în dezvoltarea platformelor de digitalizare a pieței brandurilor autohtone; crearea unui birou comun de vânzări și marketing; negocierea colectivă a termenilor și condițiilor favorabile cu furnizorii de echipamente industriale.

Forța de muncă competitivă și competențele viitorului: asigurarea condițiilor înalte de muncă pentru angajați; instruirea tinerilor designeri în cadrul Digital Fashion Academy; instruirea șomerilor pentru a își găsi loc de muncă în industria textilă; lansarea unei campanii naționale de marketing pentru a promova sectorul în rândul tinerilor;

Servicii cu valoare adăugată, vânzări și marketing: creșterea numărului companiilor ce operează pe modele FOB vs CMT; diversificarea surselor de aprovizionare cu accent pe materialele sustenabile; extinderea piețelor de vânzările pentru mărcile private, dezvoltarea unei strategii naționale de vânzări și marketing în sector, instruirea targhetată a companiilor în vânzări și marketing; abordarea de marketing colectiv între mărcile moldovenești pe platformele locale și internaționale.

Marketing colectiv și branding național: promovarea națională și internațională a produselor locale și a expertizei sectorului industriei fashion sub brandul umbrelă „Made in Moldova”.

Politici de reglementare și stimulare pentru dezvoltarea durabilă a industriei ușoare: susținerea și promovarea politicilor favorabile afacerilor și a cadrului de reglementare care să stimuleze dezvoltarea afacerilor, antreprenoriatul durabil și comerțul echitabil, pentru a spori competitivitatea pe plan internațional.

Proiectul Tehnologiile Viitorului a semnat acorduri similare de parteneriat și cu Ministerul Culturii – în domeniul industriilor creative și media digitală, cu Ministerul Economiei în sectorul economiei digitale, cu Moldova Innovation Technology Park în dezvoltarea competitivă a sectorului TIC.

Proiectul Tehnologiile Viitorului este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021, care a avansat competitivitatea a patru sectoare economice emergente – viticultura, turismul, industria ușoară și tehnologiile informaționale. Proiectul are un buget total de 32,8 mln USD, acordați de USAID și Suedia, și va fi implementat în perioada 2021-2026.

#industria ușoară #proiectul tehnologiile viitorului #USAID

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.