La ședința de astăzi, 23 decembrie, a Parlamentului, Dumitru Alaiba a recunoscut că în 2013, a spus că „la Banca de Economii a Moldovei totul va fi bine”. Alaiba a menționat că „acești oameni nu și-au făcut datoria”, însă nu a spus niciun nume. „Acești oameni au facilitat furturi, au protejat hoți și aici eu nu pot să fiu responsabil”, a mai adăugat el.

„Oamenii care au sarcina și misiunea, plătiți de stat, să protejeze sistemul bancar, o să-și facă munca așa cum sunt numiți și așa cum le este datoria. Acești oameni nu și-au făcut datoria, acești oameni au facilitat fluturi, au protejat hoți și aici eu nu pot să fiu responsabil. Și acești oameni îi știm foarte bine, lista lor este lungă. Așa cum ție (făcând aluzie la un deputat din opoziție) ar trebui să-ți fie rușine că ai lucra și lucrezi cu un Dodon, așa și mie mi-i rușine pe alocuri de fotografii pe care le-am avut cu unii oameni. Spun asta cu toată responsabilitatea”, a declarat Alaiba la tribuna Parlamentului.

Amintim că Dumitru Alaiba a fost consilier lui Vlad Filat și s-a făcut remarcat în presă când a promovat în anul 2013 un articol prin care scria că „Banca de Economii va fi bine”, numindu-i în același timp „oportuniști politici” pe cei care trăgeau alarma că Filat și Platon pun pe brânci sistemul bancar.

#BEM #declaratii #Dumitru Alaiba

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.