Psihologa Tatiana Buianina
pentru IPN

Anii pandemici, 2021 inclusiv, s-au scurs oarecum mai lent, fără evenimente sociale, întâlniri și crize neplanificate. Dacă la început de pandemie se bucura că are mai mult timp pentru proiectele personale, în 2021 a început să simtă lipsa interacțiunilor și socializărilor spontane.

Anul acesta se fac trei ani de când s-a mutat în Suedia, țara soțului său. Ca să practice psihologia în Suedia, este necesar să obțină legitimația de psiholog, dar mai întâi trebuie să facă dovadă unui nivel avansat de cunoaștere a limbii suedeze. Studiul limbii suedeze vine la pachet cu modificări subtile în viziunile asupra sinelui, lumii, persoanelor – toate acestea pe termen lung favorizează asimilarea și adaptarea sa la un nou mediu cultural. Anul acesta a trecut de la nivelul intermediar la cel avansat de cunoaștere a limbii suedeze.

Faptul că, după trei ani de viață în Suedia, încă nu și-a ridicat legitimația este o realizare sau un rateu? „Probabil, dacă aș formula scopul în termeni de: „eu trebuie să îmi iau legitimația în 2021, altfel am ratat un an din viața mea”, m-aș simți descurajată și repejor aș puncta la rubrica rateuri. Or, realitatea este că, deși mi-aș fi dorit să cunosc limba suedeză la nivelul nativilor și să mă lansez în domeniul profesional de ieri, eu conștientizez că învățatul unei limbi este un proces care necesită timp. Respectiv, sunt într-un proces continuu de adaptare și dezvoltare. Ridicarea legitimației pentru mine va fi un produs firesc al acțiunilor care le întreprind acum”, spune Tatiana Buianina.

Pe vremuri, avea tradiția de a formula dorințe la cumpăna dintre ani. Un fel de anticipare a magiei. Azi își formulează scopuri și rezolvă problemele indiferent de filele calendarului. De Revelion nu zămislește nimic decât jocuri și glume interesante pentru o seară memorabilă, alături de familie și prieteni. Dacă ar analiza pronosticurile pe care le făcea aproximativ un an în urmă, poate spune că și-a ajustat așteptările față de viteza cu care învață limba suedeză: se grăbește încet. Ește și anul în care a achiziționat câțiva autori suedezi, preferați, pe care îi recomandă. Este vorba despre Frederik Backman și Lena Andersson. Citește tot ce scriu aceștia, le admiră atât conținuturile, cât și arta de a folosi cuvântul.

În 2021 a descoperit mai mulți moldoveni împrăștiați prin lume, a fost anul în care moldovenii s-au solidarizat ca societate și au demonstrat, la alegeri, că, dacă își doresc ceva cu adevărat, atunci nimic nu le poate sta în cale. „Eu cred că această experiență, a fost o achiziție a noastră, a tuturor cetățenilor din Moldova, nu doar a mea”.

Cum ar fi fost 2021 fără pandemie? Cercetările arată că pe durata pandemiei s-a înregistrat un nivel crescut al stresului în rândul populației. Pandemia este o circumstanță care durează deja de ceva timp și solicită adaptarea comportamentelor la o nouă realitate, dar adresările la psiholog au fost determinate de un cumul de factori. Au fost și cazuri de depresie, predominant la adolescenți. În general, depresia este o stare comună adolescenților și este bine să nu fie ignorată, menționează psihologul Tatiana Buianina.

Flexibilitatea gândirii e ceea de ce avem nevoie cu toții. Dacă o soluție nu merge, omul ar trebui să-și pună întrebări care să-l conducă la o soluție potrivită. E nevoie să fie făcută diferența dintre „trebuințe” și „preferințe”. Pandemiile, spune Tatiana Buianina, sunt realități care se întâmplă cu o anumită periodicitate și afectează generații de oameni de pe toate continentele, doar că unii reușesc să se adapteze și să diminueze impactul restricțiilor, alții nu. Luate la un loc, lipsa de flexibilitate și erorile în gândire generează stări precum frustrare, furie, agresivitate, neputință, panică, anxietate sau depresie. Bineînțeles, toți și-ar fi dorit ca această pandemie să nu se fi întâmplat, dar în circumstanțele respective, răspunsul pragmatic este să avem grijă de sănătatea noastră și a celor din jur, este recomandarea psihologului. Persoanele care se simt copleșite sau depășite de anumite situații sunt îndemnate să ceară ajutorul unor specialiști calificați. Unicul lucru care chiar trebuie să îl facă oamenii este să aibă grijă de ei și să fie fericiți.

#COVID-19 #interacțiune #pandemie #psiholog

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.