Buna desfășurare a viitorului scrutin parlamentar, acesta a fost subiectul-cheie abordat astăzi după-amiază cu mai mulți membri ai Comisiei Electorale Centrale (CEC), convocați de președinta țării, Maia Sandu, la Președinție, anunță șefa statului.

„Președintele CEC, Dorin Cimil, m-a asigurat că, dat fiind termenul restrâns în care urmează să fie organizate alegerile parlamentare anticipate, instituția deja a început să elaboreze planul detaliat al acestora. În perioada imediat următoare, CEC va stabili devizul necesar de cheltuieli, precum și numărul de secții de votare și de funcționari electorali ce vor fi implicați în scrutin atât în țară, cât și peste hotare”, scrie Sandu pe Facebook.

Totodată, Maia Sandu le-a spus membrilor CEC că, organizarea acestui scrutin electoral trebuie să fie conform principiilor democratice, deoarece aceasta este misiunea Comisiei, iar acest lucru este așteptat și de toți cetățenii țării.

„Le-am transmis membrilor CEC că misiunea noastră majoră este să asigurăm un scrutin liber și corect – aceasta este așteptarea cetățenilor, indiferent unde s-ar afla, și aceasta este temelia unui stat de drept, democratic. Totodată, am amintit despre faptul că CEC este o instituție-cheie în contracararea unor practici care încalcă codul electoral, cum ar fi finanțarea ilegală a partidelor. La fel, am atras atenția asupra faptului că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie trebuie organizate în condiții de maximă siguranță sanitară, inclusiv prin asigurarea accesului la vaccin pentru viitorii funcționari electorali”, a conchis Maia Sandu.

Precizăm că alegerile parlamentare anticipate urmează să aibă loc la 11 iulie curent. CEC urmează mâine să se întruneazcă în ședință pentru a stabili devizul de cheltuieli. Ar fi vorba de circa 120 de milioane de lei.

#alegeri #dorin cimil #Maia Sandu

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.