Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Ala Tocarciuc, despre tulpina Omicron: Avem foarte puțin timp ca să putem face față acestui val

27 Dec. 2021, 15:19
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Dec. 2021, 15:19 // Actualitate //  Realitatea.md

Noua tulpină Omicron devine un pericol pentru Republica Moldova. În acest context, va fi necesară sporirea capacității de testare a populației.

„Trebuie să facem și noi o evaluare a capacităților de testare: câte teste avem?, ce fel de teste?, în câte puncte se poate face testarea? Prima lovitură asupra sistemului de sănătate va fi la testare. După aceea vine tratamentul și spitalizarea. Pe toate aceste segmente e bine să facem acum evaluarea: ce avem și ce putem suplini. Timp avem foarte puțin ca să putem face față acestui val”, a menționat Ala Tocarciuc, expert internațional în sănătate publică, în cadrul dezbaterii publice la IPN pe tema „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?”.

Deocamdată, nu există date oficiale despre prezența tulpinii Omicron a SARS-CoV-2 în Republica Moldova.

„Nu avem date nici care confirmă, nici care infirmă (prezența tulpinii Omicron, n.r.). Au fost secvențiate 31 probe și a fost descoperită doar tulpina Delta. Dar este de dorit ca prelevarea probelor să se facă săptămânal, pentru a putea observa evoluția – când va fi identificat primul semn de prezență a Omicronului și cât de repede va deveni dominant. După datele altor țări, de exemplu, din SUA, doar în 7 zile Omicronul a devenit tulpină dominantă: a crescut de la 10% la 76%”. Dacă e să împărțim populația pe segmente, se poate constata că există un număr mare de oameni, care, potențial, se pot întâlni cu virusul Omicron. Este greu de presupus cum vor face boala acești oameni. Conform datelor statistice (din alte state, n.r.), putem spune că în spitale vor ajunge cam 20% din acești oameni. Trebuie să fim pregătiți”, a specificat experta.

Faptul că varianta Omicron ajunge mai târziu în Republica Moldova se datorează unui număr de factori. „Noi abia ieșim din valul cu tulpina Delta – un val în care am avut un număr mare de îmbolnăviri. Acei oameni au imunitate, pentru că au trecut prin boală și sunt protejați. Faptul că noi am trecut în lunile martie – aprilie prin tulpina britanică, a întârziat valul Delta”, a explicat Ala Tocarciuc. Fluxurile de intrare și ieșire din Republica Moldova contribuie la aducerea noilor tulpini. „Dar nimerind într-un mediu unde sunt anumite segmente de populație protejate, nu se obține răspândirea virusului atât de rapid, cum are loc în alte țări”, a precizat experta.

Totuși, Ala Tocarciuc a îndemnat „să nu trăim în iluzii”. Dacă tulpina din Marea Britanie a venit cu 6 luni mai târziu, în privința tulpinii Delta nu a fost la fel – ea a ajuns în luna august, când s-a înregistrat o creștere a numărului de îmbolnăviri, adică peste 3 luni după ce a fost descoperită în Marea Britanie.

„Cred că în cazul Omicron perioada aceasta va fi și mai scurtă, pentru că crește contagiozitatea virusului. Un alt factor ține de faptul că noi avem un număr foarte mic de oameni revaccinați cu buster. Cei care au fost vaccinați în lunile martie – mai, deja au un titru scăzut de anticorpi. Deja ei sunt în segmentul oamenilor care sunt susceptibili la (infectarea cu, n.r.) Omicron, deci, se vor infecta cu Omicron mai repede decât cei care s-au vaccinat în septembrie sau cei care au făcut buster”, a estimat Ala Tocarciuc.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.