Comisia de evaluare, din care au făcut parte reprezentanți ai Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) și ai Vinăriei Purcari, a desemnat câștigătorul bursei Viorel Mardare. Este vorba despre Liviu Rotaru, care va beneficia de o bursă în valoare de o mie de lei lunar pe parcursul unui an.

Liviu Rotaru este student în anul III la Departamentul Multimedia, Facultatea Regie Film & TV din cadrul AMTAP. Este pasionat de cinematografie și de educația prin film de când era elev și a făcut deja câteva filme, printre care lungmetrajul „Povestea”, în 2017, și scurtmetrajul „Înainte, eternitate”, în 2019, care a fost selectat la mai multe festivaluri internaționale. Cel mai recent film al lui este „Fire de nisip”.

Liviu mai este pasionat de țările nordice. A făcut voluntariat în Vevelstad, Norvegia, timp de un an, unde a predat tinerilor de acolo arta cinematografică, precum și limbile engleză și rusă. Pe lângă limbile menționate mai sus, Liviu vorbește germana, norvegiana și suedeza. El a participat recent la un program de studii desfășurat la Academia de Arte din Bratislava, unde au fost invitați cei mai buni profesori de artă a imaginii și scenaristică din Praga și Viena.

„M-am bucurat să aflu că am fost desemnat câștigătorul acestei competiții. Chiar acum lucrez asupra unui film ce urmează a fi realizat în Islanda, de aceea acești bani îmi vor prinde bine. Sunt onorat că voi primi această bursă, care poartă numele regretatului regizor Viorel Mardare. Viorel Mardare a avut întotdeauna o viziune diferită de ceilalți și cred că aici ne asemănăm. Deși s-a remarcat mai mult prin spoturi publicitare, știu că visul lui a fost să facă filme. Și eu îmi doresc acest lucru, iată de ce lucrez încontinuu pentru a-mi perfecționa abilitățile de regizor”, a spus Liviu Rotaru.

Amintim că acest concurs a fost destinat studenților anului III și IV Licență și celor din anul I Master, Departamentul Multimedia al AMTAP. Candidații au trebuit să depună un dosar care să conțină un scenariu pentru un spot publicitar. Pe lângă scenariul prezentat, s-a luat în calcul și reușita academică, dar și activitățile extracurriculare.

„În numele instituției pe care o reprezint, aș vrea să îl felicit pe studentul nostru, care a reușit să convingă juriul că merită să fie deținătorul acestei burse prin dosarul pe care l-a prezentat. Suntem recunoscători organizatorilor acestei acțiuni pentru că păstrează vie amintirea lui Viorel Mardare și au venit cu ideea de a susține tinerele talente ale acestei țări, care vor continua lucrul neterminat al regretatului regizor și al fostului nostru student”, a declarat rectorul AMTAP, Victoria Melnic.

Despre Viorel Mardare

Viorel Mardare (7 octombrie 1981 – 9 martie 2019) a fost jurnalist, scenarist și regizor. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova și Regie Film la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. În calitate de tânăr cineast, a activat în echipele lui Igor Cobileanski și Sergiu Prodan. A promovat Republica Moldova și locuitorii ei printr-o serie de spoturi sociale și publicitare îndrăgite de publicul larg și apreciate acasă și în străinătate. A fost și autorul mai multor editoriale și cronici de presă, al unor pamflete prin care a ridiculizat promovarea unor pseudovalori.

#bursa Viorel Mardare #Liviu Rotaru

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.