Președintele de onoare al PSRM, Igor Dodon, s-a prezentat astăzi, 29 decembrie la Procuratura Generală, unde a fost audiat de procurori, fiindu-i adusă la cunoștință că este bănuit în dosarul privind achiziționarea energiei electrice din anul 2008, ce a adus prejudiciu statului, perioadă când era ministru al Economiei.

Dodon s-a arătat nedumerit de ce procurorii s-au apucat anume acum, 13 ani diferență de acest dosar, însă spune că nu are nici o vină și va conlucra cu ancheta.

„Așa cum am convenit anterior, astăzi m-am prezentat la Procuratura Generală. Este vorba de un dosar deschis în cadrul unei cauze penală deschisă încă în anul 2008. E straniu de ce pentru un dosar de 13 ani abia acum și-au adus aminte, dar asta este deja decizia procurorilor. Am discutat cu procurorul de caz, care mi-a prezentat o parte din cauzele acestui dosar. Este vorba despre situația când eu am fost ministru al Economiei, Apropo, în aprilie 2008 am preluat domeniul energetic și peste o săptămână nu am mai fost responsabil de acest sector”, a spus Dodon după audierile de la PG.

Igor Dodon a afirmat că le-a comunicat procurorilor că este gata să colaboreze cu procurorii și să ofere toate detaliile pe acest caz.

„Nu am nici o vină în acest dosar. Procuroul de caz mi-a spus că sunt bănuit nu învinuit în acest caz, iar toate celelalte persoane care sunt implicate în acest dosar la fel sunt bănuite. Vom colabora și vom vedea. Cu tentative de acestea m-am mai ciocnit, dosarul acesta a fost și în 2017-2018 și acum l-au reluat. A fost semnarea ordonanței, am luat detaliile, am depus cerere ca să luam toate documentele din dosar. Eu încă sunt tânăr și i-am spus asta și procurorului, unicul lucru de care îmi aduc minte este că în aprilie 2008 a fost lichidat Ministerul Energeticii și competențele au fost transmise la Ministerul Economiei. Pe mine m-au delegat să merg la Kiev și am avut atunci o discuție cu domnul Prodan, ministrul energeticii al Ucrainei și i-am spus că vrem energie electrică mai ieftină, prețul pe piață era de 6 cenți și nouă ne-au dat cu 4-5 cenți, adică mult mai ieftin. Ei au zis vă dăm mai ieftin, dar cedați-ne barajul Dnestrovsk și am zis: Stați puțin, Dnestrovsk nu vă dă. Și asta a fost tot ”, a mai spus Dodon.

Președintele de onoare al PSRM a declarat că vede această situație cu citarea sa la Procuratură „o încercare de a deplasa accentele în societate înainte de Anul Nou”, iar pe acest subiect „se putea de discutat și după Anul Nou și în ianuarie”, pentru „că nimeni nu fuge nicăieri”.

„S-a dorit anume astăzi, cu doua zile înainte de Anul Nou ca să aibă ce discuta. Încearcă să acopere nemulțumirea societății legată de creșterea prețurilor. Este o nemulțumire majoră în societate pe domeniul social-economic. Eu îi înțeleg pe cei de la guvernare! Le înțeleg pasul, grijile și pasiunile pe care le au, dar nu o să le ajute lucrul ăsta, pentru că oamenii sunt nemulțumiți. Avem tarif mare la gaz. Ei acum o să încerce să speculeze că e legat de Dodon. Băi băieți, liniștiți-vă! 14 ani în urmă – căutați nu știu ce. Apucați-vă de lucru”, a fost îndemnul lui Dodon pentru guvernare.

Amintim că Igor Dodon a fost citat pe data de 21 decembrie la Procuratura Generală și urmează să fie audiat în cadrul cauzei penale „Energocom”, privind importul energiei electrice în perioada anilor 2008-2009, când au fost delapidate aproximativ 12 milioane de dolari.

Procuratura Generală a anunțat în luna septembrie curent despre faptul că a inițiat o cauză penală privind delapidările mijloacelor financiare ale statului prin intermediul unor scheme criminale în procesul de import a energiei electrice în Republica Moldova, cu prejudicierea statul în proporții deosebit de mari.

Mai exact, la începutul anului 2008, factorii de decizie ai SA „Energocom”, întreprindere responsabilă de asigurarea Republicii Moldova cu energie electrică, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu responsabilii Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, precum și alte persoane, inclusiv din afara țării, ar fi implementat o schemă criminală prin intermediul căreia ar fi delapidat banii statului în valoare de 11 927 173 de dolari, echivalentul a 123 957 916 lei.

Schema implementată le-ar fi permis persoanelor implicate să delapideze banii statului prin metoda majorării neîntemeiate a prețului de achiziție a energiei electrice și însușirii diferenței de preț.

Inițial, Dodon era așteptat la data de 27 decembrie la PG, însă socialistul a informat procurorii că nu poate să se prezinte la această dată și a fost contramandată pentru ziua de astăzi, 29 decembrie.

#dosarul Energocom #Energocom #Igor Dodon

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.