Șeful adjunct al Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, Dmitri Kozak, a avut discuții, la Viena, cu reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Thomas Mayer-Harting, despre situaţia reglementării transnistrene. În cadrul acestora, a atras atenția asupra scrisorii așa-zisului lider nerecunoscut Vadim Krasnoselski privind dorința de a discuta cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. În schimb, și OSCE și-a reconfirmat interesul pentru reluarea unui proces politic.

„La întâlnire s-au discutat problemele procesului de reglementare transnistreană”, a scris presa rusă afiliată Kremlinului în seara de miercuri, 29 decembrie curent, cu referire la surse.

Astfel, Dmitri Kozak, pe lângă faptul că a adus vorba de dorința lui Vadim Krasnoselski de a relua dialogul între Tiraspol și Chișinău, inclusiv pe dimensiunea politică, ar fi adăugat și ceva despre „viitorul statut al Transnistriei”. Coincidență sau nu, dar asta a apărut anume după ce Vadim Krasnoselski a fost la Moscova.

„Federația Rusă a susținut în mod constant o soluționare politică pașnică cuprinzătoare și încheierea conflictului cât mai curând posibilă. Suntem interesați să activăm acest dialog”, a declarat Dmitri Kozak pentru TASS, iarăși o agenție de presă afiliată Kremlinului.

Acesta s-a arătat dezamăgit că, până-n prezent, nu există niciun răspuns din partea Chișinăului „la inițiativa constructivă a președintelui PMR, Vadim Krasnoselski”.

„Astăzi am discutat despre impasul negocierilor care s-a dezvoltat în ultimii ani. Părțile trebuie să cadă rapid de acord asupra parametrilor finali pentru încheierea acestui conflict. Atunci toate problemele socio-economice care apar în condițiile actuale vor fi rezolvate mult mai eficient”, a mai explicat oficialul sau, cum mai este cunoscut, mâna dreaptă a lui Vladimir Putin.

În această ordine de idei, și-a exprimat că Rusia se așteaptă ca OSCE, în primul rând președinția poloneză, să încurajeze mai decisiv Chișinăul să participe la negocierile cu Tiraspolul. Reprezentanții OSCE și-au confirmat interesul pentru reluarea unui proces politic cu drepturi depline între Transnistria și Moldova.

Amintim că, anterior, reprezentanta oficială a Ministerul rus de Externe, Maria Zaharova, a anunțat că Moscova este pentru discuțiile privind situația din Transnistria în format 5+2 (Moldova și Transnistria ca participanți la conflict, Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori; Uniunea Europeană și Statele Unite – în calitate de observatori) și este gata să acționeze ca garant al acestora.

Este de menționat totodată că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o reacție la acest subiect. Ea a dat clar de înțeles că nu va avea nicio discuție față-n față cu Vadim Krasnoseslki. „Toate discuțiile pe care le avem în contextul rezolvării anumitor probleme se fac prin intermediul Biroului de reintegrare. Nu văd necesitatea unei întâlniri”.

#Dmitri Kozak #Maia Sandu #OSCE #Rusia #Transnistria #Vadim Krasnoselski

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.