Așa-zisul noul-vechi președinte al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a zburat la Moscova, Rusia. Despre asta a anunțat chiar el marți, 21 decembrie curent, pe contul său de Telegram, explicând că are planificate o serie de întrevederi. Una din acestea s-a dovedit a fi cu șeful Administrației prezidențiale a federației, Dmitri Kozak.

Presa separatistă a prezentat cu referire la Serviciul de presă al PMR vizita drept „una de lucru”, scopul acesteia fiind „abordarea interacțiunii dintre Transnistria și Federația Rusă, cooperarea existentă în diverse domenii și perspectivele de implementare a unor noi proiecte comune”.

În cadrul întrevederii cu Dmitri Kozak, ambii ar fi căzut de acord privind importanța reluării imediate a dialogului direct între Tiraspol și Chișinău și ar fi subliniat necesitatea unei reglementări politice cuprinzătoare a conflictului transnistrean, în cadrul procesului de negocieri în format „5+2”.

Se mai spune că Vadim Krasnoselski a accetuat atenția asupra faptului că colegii săi din administrație s-au adresat în repetate rânduri în scris către conducerea Republicii Moldova, insistând să fie reluat și continuat dialogul îndreptat spre rezolvarea situației. Însă, până în prezent, nu ar fi primit niciun răspuns.

Mai mult, presa separatistă scrie că au discutat desfășurat și subiecte ce vizează „colaborarea transnistreană-rusă”, avându-se în vedere cooperarea multidirecțională.

Totodată, Vadim Krasnoselski s-ar fi întâlnit și cu Artiom Turov, vicepreședintele Comisiei Dumei pentru Afaceri CSI, Integrare Eurasiatică și Relații cu compatrioții. Cel din urmă este deputat în „Rusia Unită”, partidul fondat de președintele rus, Vladimir Putin, și nu o singură dată a venit cu critici în adresa actualei guvernări de la Chișinău.

Mai ales că liderul separatist i-ar fi adus mulțumiri acestuia pentru „sprijinul poporului transnistrean într-o perioadă electorală importantă”. Aici evident că au discutat despre cei 10 cetățeni ruși care, în ajunul așa-ziselor prezidențiale, au fost întorși acasă de pe aeroportul Chișinău.

Vadim Krasnoselski este al treilea așa-zis președinte al Transnistriei. Primul mandat l-a obținut în luna decembrie 2016, iar al doilea recent, în 2021.

#Dmitri Kozak #moscova #Transnistria #Vadim Krasnoselski

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.