„Dragă Mihail Vladimirovici!”. Duma de Stat a Federației Ruse, de legislatura a opta, a solicitat Guvernului condus de prim-ministrul Mihail Mișustin informații privind demersul întocmit anterior în legătură cu „planurile și acțiunile Republicii Moldova și a Ucrainei, care duc spre perturbarea reglementării conflictului transnistrean și măsuri de sprijinire a cetățenilor Federației Ruse și a compatrioților ruși din Transnistria”. Un asemenea demers a fost scris după ce 10 ruși au fost întorși acasă de pe aeroportul din Chișinău, în ajun de așa-zisele alegeri prezidențiale în Transnistria.

Deputații ruși au mai cerut să fie informați și despre măsurile care pot fi luate drept răspuns la „reținerea și deportarea” din Republica Moldova a cetățenilor ruși care se îndreptau spre Transnistria. Textul demersului a fost publicat pe site-ul oficila al deputatului Constantin Zatulin, care deține și funcția de președinte al Comitetului Dumei Ruse pentru CSI.

Propunerea privind acest demers a venit anume din partea lui Constantin Zatulin pe data de 16 decembrie curent, fiind susținut de majoritatea colegilor din plen. Răspunsul Guvernului deja urmează să vină anume către Comitetul pe care-l conduce.

Atunci Duma de Stat și-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la „înrăutățirea situației” din regiunea transnistreană. În documentul de mai sus, scrie că tot ce s-ar întâmpla în prezent afectează drepturile și interesele locuitorilor de acolo, printre care sunt și din cei care dețin cetățenie rusă. Rusia ar fi preocupată de „securitatea și bunăstarea” lor.

Mai devreme, din partea partidului președintelui rus, Vladimir Putin, Rusia Unită, au venit următoarele inițiative: de a intensifica implementarea practică a tuturor acordurilor semnate mai devreme cu Transnistria; de a lua în considerare posibilitatea definirii unui regim special de acces pentru produsele fabricate în Transnistria pe piața rusă, inclusiv în ceea ce privește certificarea, autorizarea și procedurile vamale; de a elabora un set de măsuri menite să îmbunătățească mecanismul de acordare a pensiilor pentru cetățenii ruși care locuiesc în Transnistria; de a crea condiții pentru utilizarea fondurilor de capital matern de către cetățenii ruși pe teritoriul Transnistriei și, nu în ultimul rând, de a recomanda Băncii Centrale a Federației Ruse să asigure posibilitatea racordării Transnistriei la sistemul de plăți „Mir” pentru a asigura garanții sociale cetățenilor Federației Ruse care locuiesc în regiune.

La acest subiect:

#Duma de Stat #Mihail Mișustin #Rusia #Transnistria

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.