„Dragă Mihail Vladimirovici!”. Duma de Stat a Federației Ruse, de legislatura a opta, a solicitat Guvernului condus de prim-ministrul Mihail Mișustin informații privind demersul întocmit anterior în legătură cu „planurile și acțiunile Republicii Moldova și a Ucrainei, care duc spre perturbarea reglementării conflictului transnistrean și măsuri de sprijinire a cetățenilor Federației Ruse și a compatrioților ruși din Transnistria”. Un asemenea demers a fost scris după ce 10 ruși au fost întorși acasă de pe aeroportul din Chișinău, în ajun de așa-zisele alegeri prezidențiale în Transnistria.

Deputații ruși au mai cerut să fie informați și despre măsurile care pot fi luate drept răspuns la „reținerea și deportarea” din Republica Moldova a cetățenilor ruși care se îndreptau spre Transnistria. Textul demersului a fost publicat pe site-ul oficila al deputatului Constantin Zatulin, care deține și funcția de președinte al Comitetului Dumei Ruse pentru CSI.

Propunerea privind acest demers a venit anume din partea lui Constantin Zatulin pe data de 16 decembrie curent, fiind susținut de majoritatea colegilor din plen. Răspunsul Guvernului deja urmează să vină anume către Comitetul pe care-l conduce.

Atunci Duma de Stat și-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la „înrăutățirea situației” din regiunea transnistreană. În documentul de mai sus, scrie că tot ce s-ar întâmpla în prezent afectează drepturile și interesele locuitorilor de acolo, printre care sunt și din cei care dețin cetățenie rusă. Rusia ar fi preocupată de „securitatea și bunăstarea” lor.

Mai devreme, din partea partidului președintelui rus, Vladimir Putin, Rusia Unită, au venit următoarele inițiative: de a intensifica implementarea practică a tuturor acordurilor semnate mai devreme cu Transnistria; de a lua în considerare posibilitatea definirii unui regim special de acces pentru produsele fabricate în Transnistria pe piața rusă, inclusiv în ceea ce privește certificarea, autorizarea și procedurile vamale; de a elabora un set de măsuri menite să îmbunătățească mecanismul de acordare a pensiilor pentru cetățenii ruși care locuiesc în Transnistria; de a crea condiții pentru utilizarea fondurilor de capital matern de către cetățenii ruși pe teritoriul Transnistriei și, nu în ultimul rând, de a recomanda Băncii Centrale a Federației Ruse să asigure posibilitatea racordării Transnistriei la sistemul de plăți „Mir” pentru a asigura garanții sociale cetățenilor Federației Ruse care locuiesc în regiune.

La acest subiect:

#Duma de Stat #Mihail Mișustin #Rusia #Transnistria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.