Prim-adjunctul șefului Comisiei Comunității Statelor Independente (CSI) a Dumei de Stat, Konstantin Zatulin, a cerut inițierea unei anchete de către guvernul rus, în legătură cu expulzarea de pe aeroportul din Chișinău a cetățenilor ruși, care se îndreptau, duminică, 12 decembrie în Transnistria, pentru a participa la alegerile așa numite din regiunea separatistă a Moldovei.

„Duminică s-au desfășurat „alegeri prezidențiale” pentru regiunea transnistreană a Republicii Moldova (nerecunoscută), unde locuiesc peste 200 de mii de cetățeni ai Federației Ruse. Acest lucru este important, în ciuda lipsei de recunoaștere oficială a faptului că au loc procese democratice”, a spus Zatulin în ședința plenară a Dumei de Stat, scrie ria.ru.

Totodată, deputatul afirmă că, în ajunul „scrutinului” Republicii Moldova ar fi depus eforturi „pentru blocarea suplimentară a Transnistriei”, iar 10 cetățeni ai Federației Ruse, inclusiv personalități publice și politice la sosirea pe aeroportul din Chișinău, nu au fost admiși să intre în țara noastră.

Printre aceștia se numără istoricul și politologul Natalia Narocinitskaia și Alexander Brod, a menționat parlamentarul.

„Vă îndemn să cereți Comisiei CSI, în conformitate cu articolul 47 din regulament, să pregătească o notă informatovă Dumei de Stat cu privire la punerea în aplicare a rezoluției adoptate la 16 iunie și a declarației Dumei de Stat privind măsurile întreprinse pentru ca să sprijine cetățenii Federației Ruse și compatrioții ruși din Transnistria, ca efect la acțiunile Moldovei întreprinse în semn de recunoștință pentru concesiunile la datoriile la gaze”, a spus Zatulin.

Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a răspuns că, în conformitate cu reglementările prevăzute, este necesar să se pregătească un proiect de instrucțiuni de protocol și să se convină cu comisia relevantă.

Amintim că, la ședința plenară din 16 iunie, Duma de Stat a adoptat o declarație de condamnare a acțiunilor Moldovei și Ucrainei, care „au dus la perturbarea reglementării conflictului din Transnistria și agravarea situației cetățenilor ruși care locuiesc acolo”.

#deputat #Duma de Stat #Transnistria

Mai multe cadre didactice au sesizat Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării despre cazuri de agresiune în școli, în care profesorii nu au beneficiat de protecție imediată, iar conducerea unor instituții a luat măsuri chiar împotriva celor care au reclamat incidentele. Printre situațiile examinate se numără o profesoară agresată fizic de mama unui elev, o educatoare amenințată și insultată în fața unui copil și a altor părinți, dar și cazul unor profesori care au ajuns să-și dea demisia după mai multe plângeri.

Unul dintre cazuri a avut loc în raionul Dubăsari, în mai 2026. O profesoară a fost insultată și agresată fizic de mama unui elev, în timpul orelor, iar leziunile suferite au fost confirmate printr-o examinare medico-legală. Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, a găsit-o vinovată pe femeie de ultragierea personalului didactic însoțită de vătămarea integrității corporale și i-a aplicat o amendă de 2.000 de lei.

Într-un alt caz, o educatoare a reclamat că a fost filmată, amenințată și insultată în prezența copilului și a altor părinți.

Consiliul de etică mai prezintă situația unei instituții de învățământ care, timp de un an, a primit câte două sau trei plângeri pe săptămână din partea avocatei unui părinte. Ulterior, cinci profesori au fost vizați de o plângere și audiați de poliție. După acest episod, două dintre cadrele didactice au depus cereri de demisie.

În urma examinării acestor situații, Consiliul de etică a adoptat o recomandare privind protecția profesorilor în cazurile de ultragiere. Documentul prevede că orice act de violență fizică, amenințare sau agresiune verbală gravă împotriva unui cadru didactic, în legătură cu activitatea profesională, trebuie înregistrat și raportat imediat poliției.

Conducerea școlii trebuie să informeze și organul ierarhic superior, precum și Ministerul Educației. Raportarea incidentului în cadrul instituției nu înlocuiește sesizarea poliției.

Profesorii agresați trebuie să beneficieze de sprijin juridic și consiliere psihologică. Aceștia pot primi ajutor prin intermediul sindicatelor, al sistemului de asistență juridică garantată de stat sau al structurilor de asistență psihopedagogică. De asemenea, accesul persoanei care a comis agresiunea în instituția de învățământ poate fi limitat temporar.

O altă măsură vizează protejarea profesorilor care reclamă astfel de incidente. Aceștia nu pot fi sancționați, evaluați negativ, intimidați sau presați să-și retragă plângerile. Nici sarcina didactică nu le poate fi modificată din acest motiv. Cu acordul cadrului didactic, conducerea trebuie să informeze și organizația sindicală, care poate oferi consultanță juridică și reprezentare în relația cu autoritățile.

Managerii care nu sesizează poliția, tolerează agresiunile sau iau măsuri administrative împotriva profesorilor care au reclamat incidentele riscă sancțiuni disciplinare.

Ultragierea cadrelor didactice este sancționată contravențional din 7 septembrie 2024, în baza articolului 65⁴ din Codul contravențional. Amenda este de la 10 la 20 de unități convenționale. Dacă agresiunea este însoțită de vătămarea integrității corporale, sancțiunea poate ajunge la 40–80 de unități convenționale sau la arest contravențional de până la 15 zile. În funcție de gravitatea faptelor, poate interveni și răspunderea penală.