Tot mai mulți cetățeni privesc cu pesimism spre viitor, iar aproape jumătate sunt nemulțumiți de nivelul lor de trai. Printre principalele motive de îngrijorare se numără prețurile la energie și carburanți, precum și nivelul datoriei publice. Datele se regăsesc în Barometrul socio-politic pentru luna noiembrie 2026, prezentat de compania sociologică IMAS, transmite IPN.
În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat că 49% dintre respondenți sunt nemulțumiți de modul în care trăiesc, în timp ce 28% se declară mulțumiți. Totodată, ponderea celor optimiști a scăzut de la 38-39%, cât se înregistra în ultimii doi-trei ani, la 27% în prezent. În schimb, proporția pesimiștilor a crescut de la 18% la 36%.
Prețurile la carburanți și energie provoacă cele mai mari nemulțumiri în rândul populației. Astfel, 89% dintre respondenți sunt nemulțumiți de modul în care este gestionată situația prețurilor la benzină și motorină, 81% – de prețurile la gazele naturale, iar 90% – de cele la energia electrică.
Un alt motiv de îngrijorare este datoria publică. Jumătate dintre participanții la sondaj spun că sunt foarte preocupați de nivelul acesteia și consideră că statul ar trebui să o reducă. Alți 26% cred că datoria ar putea genera probleme financiare în viitor. Doar 5% consideră că nivelul acesteia este normal, iar 15% spun că este justificată, atât timp cât este menținută sub control.
Referitor la criza apei, 29% dintre respondenți consideră că seceta prelungită și lipsa precipitațiilor au contribuit la apariția problemei. Alți 40% atribuie responsabilitatea autorităților din Republica Moldova, invocând lipsa unor măsuri luate la timp sau negocieri insuficiente cu Ucraina. Totodată, 20% consideră că autoritățile ucrainene au redus prea mult cantitatea de apă de pe Nistru.
În ceea ce privește încrederea în instituții, cele din domeniul educației se situează pe primul loc. Astfel, 61% dintre participanții la sondaj au acordat note de la 7 la 10 grădinițelor, școlilor și universităților. Biserica înregistrează un nivel de încredere de 57%, iar instituțiile de sănătate publică – de aproximativ 40%.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1 116 persoane cu vârsta de 18 ani și peste, din 86 de localități. Datele au fost colectate în perioada 19 octombrie – 9 noiembrie, prin interviuri față în față, în limbile română și rusă. Marja de eroare este de ±3%.
