Peste 96% din populaţia României trăia în 2020 într-o locuinţă proprietate personală, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele publicate joi, 30 decembrie curent, de Eurostat.

În timp ce la nivelul Uniunii Europene, 69,7% din locuitori deţineau în 2020 locuinţa în care trăiau, în scădere uşoară faţă de 69,8% în 2019, în România tendinţa este inversă, procentul celor care trăiesc în locuinţa proprietate personală crescând de la 95,8% până la 96,1%, informează Agerpres.

Alte state cu un grad ridicat de proprietate a locuinţei sunt Slovacia (92%), Ungaria şi Croaţia (ambele cu 91%).

Eurostat subliniază că, în majoritatea statelor, cu excepţia Germaniei, procentul celor care deţin locuinţa în care trăiesc este mai mare decât cel al chiriaşilor. În Germania, jumătate (50,4%) din locuitori sunt proprietarii locuinţelor în care trăiesc în timp ce cealaltă jumătate (49,6%) trăiesc într-o locuinţă închiriată. Datele arată însă că în cazul Germaniei procentul proprietarilor scade de la un an la altul, de la 51,1% în 2019 până la 50,4% în 2020, în timp ce procentul chiriaşilor creşte, de la 48,9% până la 49,6%.

Alte state unde procentul proprietarilor de locuinţe este redus sunt Austria (55%) şi Danemarca (59%).

Datele Eurostat mai arată că, la nivelul UE, 53% din populaţie trăieşte într-o casă şi 46% într-un apartament, în timp ce restul de 1% trăieşte în alt tip de spaţiu precum casă pe râuri, rulote, etc. Irlanda cu 92% este ţara cu cel mai mare procent de locuitori care trăiesc într-o casă, la polul opus fiind Spania unde 66% din locuitori trăiesc în apartament.

În România, 65,9% din locuitori trăiesc la casă şi 34,1% trăiesc în apartament. Însă România este pe ultimul loc în UE când vine vorba de mărimea locuinţei, măsurată după numărul mediu de camere per persoană. În timp ce în UE media este de 1,6 camere pentru o persoană, în România este 1,1 camere pentru o persoană. Cel mai bine la acest capitol stau Malta cu 2,3 camere pentru o persoană, urmată de Belgia şi Irlanda, ambele cu 2,1 camere pentru o persoană.

De asemenea, când vine vorba de calitatea locuirii, care poate fi măsurată în mai multe feluri inclusiv prin procentul populaţiei care trăieşte într-o locuinţă aglomerată, România este ţara cu cea mai ridicată rată de aglomerare (45,1%), în timp ce la nivelul UE mai puţin 18% din populaţie trăia în 2020 într-o locuinţă aglomerată, în scădere faţă de 19,1% în 2010.

#locuințe #Romania #UE

Meta Platforms a respins acuzațiile formulate de mai multe state americane că ar fi urmărit în mod intenționat să-i facă pe copii dependenți de platformele sale Facebook și Instagram în scopul profitului, la începutul unui proces de referință care ar putea aduce schimbări uneia dintre cele mai populare aplicații la nivel global, relatează miercuri Reuters.

Un grup bipartizan format din 29 de state americane a dat în judecată Meta, solicitând despăgubiri de zeci sau chiar sute de miliarde de dolari, precum și schimbări ale modului în care Meta își desfășoară activitatea.

Patru state care conduc acțiunea, California, Colorado, Kentucky și New Jersey, au acuzat Meta că a conceput Facebook și Instagram pentru a atrage utilizatorii tineri, alimentând anxietatea, depresia și chiar sinuciderea, și inducând în eroare consumatorii cu privire la siguranța platformelor.

Toate cele 29 de state au acuzat Meta că a încălcat legea federală prin colectarea și utilizarea necorespunzătoare a datelor personale ale copiilor.

Experții au estimat că procesul, deschis la tribunalul federal din Oakland, California, care a început marți, reprezintă cel mai mare test juridic de până acum privind efectele rețelelor de socializare asupra tinerilor utilizatori, scrie Agerpres.

Meta și alte companii social media, inclusiv Snap, ByteDance, compania-mamă a TikTok, și Alphabet, compania-mamă a YouTube, se confruntă cu mii de procese intentate de state, municipalități, districte școlare și persoane fizice în legătură cu efectul acestor platforme asupra tinerilor utilizatori.

Megan O’Neill, procuror general adjunct al Californiei, a declarat în fața juriului că modelul de afaceri al Meta urmărea „să atragă utilizatorii, să-i țină cât mai mult timp pe platforme, să le colecteze datele și apoi să ascundă adevărul de populație”.

„A funcționat extrem de bine în cazul copiilor”, a afirmat O’Neill, susținând că Meta „avea nevoie de copii și, în același timp, trebuia să îi convingă pe adulții care aveau grijă de acești copii că platformele sunt sigure”.

Paul Schmidt, avocatul Meta, a declarat că nu există nicio îndoială cu privire la faptul că unii utilizatori de rețele sociale se confruntă cu probleme, dar că cercetările nu au arătat nicio legătură clară între utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți și o lipsă a bunăstării.

El a mai spus că Mark Zuckerberg, cofondatorul și directorul general al Meta, împărtășește dorința companiei de a-și îmbunătăți serviciile, ca acestea să nu reprezinte un pericol pentru utilizatori.

Jurații sunt așteptați să emită un aviz consultativ, însă judecătoarea americană Yvonne Gonzalez Rogers va stabili verdictul în cazul răspunderii Meta.