Peste 96% din populaţia României trăia în 2020 într-o locuinţă proprietate personală, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele publicate joi, 30 decembrie curent, de Eurostat.

În timp ce la nivelul Uniunii Europene, 69,7% din locuitori deţineau în 2020 locuinţa în care trăiau, în scădere uşoară faţă de 69,8% în 2019, în România tendinţa este inversă, procentul celor care trăiesc în locuinţa proprietate personală crescând de la 95,8% până la 96,1%, informează Agerpres.

Alte state cu un grad ridicat de proprietate a locuinţei sunt Slovacia (92%), Ungaria şi Croaţia (ambele cu 91%).

Eurostat subliniază că, în majoritatea statelor, cu excepţia Germaniei, procentul celor care deţin locuinţa în care trăiesc este mai mare decât cel al chiriaşilor. În Germania, jumătate (50,4%) din locuitori sunt proprietarii locuinţelor în care trăiesc în timp ce cealaltă jumătate (49,6%) trăiesc într-o locuinţă închiriată. Datele arată însă că în cazul Germaniei procentul proprietarilor scade de la un an la altul, de la 51,1% în 2019 până la 50,4% în 2020, în timp ce procentul chiriaşilor creşte, de la 48,9% până la 49,6%.

Alte state unde procentul proprietarilor de locuinţe este redus sunt Austria (55%) şi Danemarca (59%).

Datele Eurostat mai arată că, la nivelul UE, 53% din populaţie trăieşte într-o casă şi 46% într-un apartament, în timp ce restul de 1% trăieşte în alt tip de spaţiu precum casă pe râuri, rulote, etc. Irlanda cu 92% este ţara cu cel mai mare procent de locuitori care trăiesc într-o casă, la polul opus fiind Spania unde 66% din locuitori trăiesc în apartament.

În România, 65,9% din locuitori trăiesc la casă şi 34,1% trăiesc în apartament. Însă România este pe ultimul loc în UE când vine vorba de mărimea locuinţei, măsurată după numărul mediu de camere per persoană. În timp ce în UE media este de 1,6 camere pentru o persoană, în România este 1,1 camere pentru o persoană. Cel mai bine la acest capitol stau Malta cu 2,3 camere pentru o persoană, urmată de Belgia şi Irlanda, ambele cu 2,1 camere pentru o persoană.

De asemenea, când vine vorba de calitatea locuirii, care poate fi măsurată în mai multe feluri inclusiv prin procentul populaţiei care trăieşte într-o locuinţă aglomerată, România este ţara cu cea mai ridicată rată de aglomerare (45,1%), în timp ce la nivelul UE mai puţin 18% din populaţie trăia în 2020 într-o locuinţă aglomerată, în scădere faţă de 19,1% în 2010.

#locuințe #Romania #UE

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni, 26 octombrie, că reprezentanţi ai Ucrainei, SUA, UE şi NATO se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre garanţiile de securitate pe care le-ar putea primi ţara sa în perioada postbelică, în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează Antena3.ro.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TSN, liderul de la Kiev a spus că această reuniune va avea loc „marţi sau miercuri”, dar nu a precizat dacă intenţionează să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la discuţii. Totodată, el a mai spus că UE va fi reprezentată „la nivel prezidenţial” şi NATO „la nivel de secretar general”.

Întrebat despre posibila participare a lui Volodimir Zelenski şi a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la aceste discuţii, consilierul pentru comunicare al preşedintelui ucrainean a declarat agenţiei EFE că nu poate confirma în prezent acest lucru din cauza „unei schimbări de planuri ale părţii americane”.

Emisarii americani s-au întâlnit săptămâna trecută la Oslo cu Zelenski, apoi şi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg. În urma acestor întâlniri, Rusia şi Ucraina au convenit să reia negocierile mediate de SUA, o reuniune trilaterală Ucraina-Rusia-SUA urmând să se desfăşoare în noiembrie.

Zelenski: „Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de ruși”

Referindu-se la această reuniune în acelaşi interviu acordat postului TSN, Zelenski a spus că doreşte să obţină armistiţii parţiale cu Rusia pentru oprirea atacurilor pe mare şi asupra infrastructurilor energetice, precum şi progrese către o întâlnire directă pe care i-o solicită lui Putin pentru a negocia încheierea războiului.

Implicarea NATO în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi „fără îndoială” una din solicitările pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să le facă la viitoarele negocieri trilaterale de pace Kiev-Moscova-Washington, programate la începutul lunii noiembrie. Zelenski a subliniat drept prioritară necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, informează Kyiv Independent.

„Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de partea rusă. Restricțiile impuse asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt discutabile”, a spus Zelenski, într-un interviu TV.

Astfel, dacă Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, țările europene și SUA ar trebui să fie de acord să extindă pactul defensiv al articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice și la Ucraina.

Ucraina ar trebui, de asemenea, să mențină o armată puternică, după încheierea unui acord de pace.

„Cea mai bună, după părerea mea, este NATO plus o armată ucraineană puternică, ca parte a alianței”, a spus Zelenski. „Dacă avem suficiente resurse financiare, vreau să păstrăm armata la 800.000 de oameni. Noi decidem singuri cum va fi armata noastră. Dacă suntem în NATO, numărul poate fi de 800.000 sau mai puțin. Dar va fi o întrebare despre cine este dispus să finanțeze sau să co-finanțeze cu noi”, a precizat liderul de la Kiev.