Care este relația dintre Banca Națională a Moldovei și băncile comerciale? Ce au reușit băncile să realizeze în urma reformelor? Unde mai au de lucrat? Care sunt factorii ce au influențat majorarea profitului băncilor în 2021? La aceste întrebări a răspuns viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Constantin Șchendra, într-un interviu realizat de BANI.MD
„Într-adevăr, de o lună și jumătate exercit atribuțiile de viceguvernator în cadrul Băncii Naționale. Mi-am propus obiective destul de mari, în primul rând mie personal, acestea țin nemijlocit de domeniul de responsabilitate a Băncii Naționale. Cel mai important proiect pe care îl vedem noi în derulare în perioada imediat următoare ține de transferul atribuțiilor de supraveghere și reglementare a pieței asigurărilor și a organizațiilor de creditare nebancară de la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) la Banca Națională a Moldovei. În conformitate cu legea care a fost adoptată de Parlament, acest transfer de atribuții urmează să aibă loc la 1 iulie 2023. Este un proces destul de complex și pentru a asigura că este unul de succes, acum suntem la etapa de planificare a acestui transfer. Avem deja ședințe și o comunicare destul de bună cu colegii de la CNPF pentru a înțelege exact care sunt procesele pe care le au ei acum, ce anume urmează să fie transferat către Banca Națională, care sunt aplicațiile soft pe care le utilizează colegii, ce trebuie să pregătim noi aici, pe loc, în Banca Națională, astfel încât acest transfer de atribuții să fie unul cât mai eficient și să fie simțit cât mai puțin de participanții pe piață. Un alt obiectiv, pe termen mai lung, ține de domeniul de digitalizare. Pandemia ne-a ajutat, într-un fel, să facem un pas înainte. Atât băncile comerciale, cât și Banca Națională au avansat semnificativ pe partea de digitalizare a proceselor, oricum, acesta este viitorul, cu cât o să mergem înainte, aceste aspecte vor fi din ce în ce mai importante, astfel, este absolut necesar pentru o supraveghere eficientă să avem și instrumente de software care să ne ajute. În ultimul timp a apărut o noțiune nouă „suptech”, vine de la „supervision technology”, care capătă din ce în ce mai multă popularitate în țările din vest. De asemenea, în perioada imediat următoare vom analiza care sunt soluțiile IT utilizate de alți colegi din băncile centrale, să le identificăm și să vedem care dintre ele sunt potrivite pentru a fi implementate la Banca Națională”.
Viceguvernatorul vede anul 2021 ca unul plin de incertitudini pentru sectorul bancar.
„În pofida faptului că băncile au înregistrat rezultate destul de bune cam pe toate domeniile, creșterea de active, a portofoliului de credite, depozite, eu aș zice că, totuși, anul 2021 a continuat să fie unul plin de incertitudini, poate mai puține decât au fost în anul 2020, dar oricum acestea persistă. Băncile au continuat să fie destul de prudente pe partea de creditare, dar, în același timp, au reușit să susțină mediul de afaceri prin acordarea creditelor de dezvoltare ca economia să nu înghețe în perioada aceasta de incertitudine. Și cifrele arată acest lucru, portofoliul de credite în anul 2021 a crescut cu circa 22%. În mare parte, a crescut creditarea persoanelor fizice pe domeniile de credite ipotecare și cele de consum. Bineînțeles că ne-am dori să vedem o creditare mai intensivă a companiilor mici și mijlocii pentru că ele reprezintă motorul economiei, dar aici este nevoie și de implicarea altor actori și din câte cunoaștem sunt deja anumite proiecte în domeniul dat, întreprinse de instituțiile responsabile”.
Creditarea persoanelor fizice practic a explodat. Ce frânează băncile să-și majoreze portofoliul împrumuturilor pentru business?
„Într-adevăr, creditarea persoanelor fizice a crescut semnificativ în anul 2021, la fel, și în 2020 s-a înregistrat o creștere. Băncile dispun de capital și lichidități suficiente pentru a majora portofoliul de credite și pentru persoanele juridice. Părerea mea este că cererea de credite de la agenții economici nu este una foarte mare. Probabil, businessul nu vede, deocamdată, o perspectivă foarte clară de dezvoltare sau nu vine cu proiecte investiționale care ar necesita finanțare din partea băncilor. Dar, actualmente, băncile au capacitatea să ofere aceste credite în cazul în care va exista cerere din partea agenților economici. Ceea ce ține de creditarea persoanelor fizice, în special creditele de consum care ne îngrijorează și pe noi, monitorizăm foarte atent ca practicile de creditare ale băncilor comerciale să fie unele sănătoase. Creșterea acestui subportofoliu trebuie să fie una sustenabilă, băncile trebuie să analizeze foarte bine dacă acele persoane fizice pe care le creditează au capacitatea de a rambursa acești bani, ca să nu ajungem în situația în care populația este supraîndatorată. În acest caz și băncile ar avea de suferit din cauza nerambursării acestor credite. În prezent, lucrăm cu colegii de la CNPF asupra unor reglementări macroprudențiale, care ar veni să amelioreze situația privind creditarea persoanelor fizice pentru a proteja cetățenii noștri de supraîndatorarea respectivă. În scurt timp, urmează ca aceste măsuri macroprudențiale, pe care intenționăm să le implementăm, să fie prezentate și publicului larg, atât pentru bănci, cât și pentru organizațiile de creditare nebancară”.
Vezi continuarea interviului pe BANI.MD
