Președintele interimar al Platformei DA, Dinu Plîngău, care este autorul unei sesizări la Procuratură pe numele judecătorilor Nina Cernat și Dorel Musteață, asupra cărora, Procuratura Anticorupție a clasat procesele penale din lipsă de probe infracționale, susține că va contesta decizia procurorilor care au emis o astfel de hotărâre. Anunțul a fost făcut de către Plîngău pe pagina sa de Facebook.

„Ca autor al sesizării adresate Procuraturii pe numele judecătorilor Dorel Musteață și Nina Cernat, constat că mi-au fost încălcate mai multe drepturi procesuale. Se pare că cineva a ajuns și la niște procurori, la fel cum anterior au ajuns și la cei de la SIS, impunând instituția să-și schimbe părere la doar câteva ore distanță. Fără a primi Ordonanța de neîncepere a urmăririi penale și fără a fi chemat măcar o singură dată pentru a completa informațiile din sesizare, Procuratura a emis o ordonanță în formă de comunicat de presă pentru a curăța imaginea acestor slugi politice care se autointitulează și auto prelungesc mandatele de membri în CSM. Aceste slugi au slujit regimul lui Plahotniuc, după au cochetat cu Dodon, iar azi au primit o impunitate și de la PAS. Nu în zadar unii deputați își rup cămașa pentru acești judecători pe la TV. Toate se întâmplă de sărbători, cu ideea că toată lumea va trece cu vederea această ilegalitate Voi solicita să-mi fie prezentată ordonanța pentru a o putea contesta în conformitate cu legea. Timpurile și culorile politice se schimbă, foarte rapid se schimbă. Va veni timpul când foarte mulți vor da cu subsemnatul, iar până atunci, vom lupta în instanțele controlate de baronul justiției.”, scrie Plîngău.

Amintim că, astăzi, 28 decembrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a refuzat să inițieze cauze penală pe numele magistraților Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Dorel Musteață și Nina Cernat, iar procesele penale inițiate au fost clasate, deoarece în rezultatul probatoriului administrat, s-a constatat că, faptele imputate acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de legea penală.

Amintim că, Procuratura s-a autosesizat pe cazul dat, ca urmare a apariției în spațiul public a unei note informative emise la 28 ianuarie 2020 de către directorul Serviciului de Informații și Securitate, adresată procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în care se invocă despre pretinse acțiuni de dobândire de către magistrații Dorel Musteață și Nina Cernat a bunurilor mobile și imobile, valoarea cărora ar depăși substanțial mijloacele și veniturile declarate.

Precizăm că, la sfârșitul toamnei, când a fost numit judecător la CSJ, Dorel Musteață, de către Parlament, fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, a publicat un document cu referire la Dorel Musteață și Nina Cernat, obținut de la SIS în perioada când era parlamentar. Actul scoate la iveală că, Dorel Musteață și soția sa, fiica și soacra ar deține patru autoturisme, șapte apartamente în municipiul Chișinău, cu suprafața totală de 421,4 metri pătrați, patru încăperi nelocative, inclusiv un local cu destinație economică, două case de locuit cu suprafețe de aproape 240 de metri pătrați, 17 terenuri agricole și altele.

La 24 noiembrie, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PAS, Olesea Stamate, a reacționat la dezvăluirile făcute de fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, privind averea impunătoare pe care o deține familia și rudele apropiate ale judecătorului Curții Supreme de Justiția (CSJ), Dorel Musteață, notă informativă prezentată de Serviciul de Informații și Securitate în 2020 și a făcut o interpelare către SIS să facă o clarificare în această situație.

Procuratura Generală și SIS au venit cu reacții. Procuratura spune că o sesizare pe cazul dat nu a fost înregistrată în cadrul registrelor instituțiilor, iar SIS afirmă că documentele prezentate în 2020 pe numele lui Musteață și Cernat sunt autentice, însă nu poate proba veridicitatea informațiilor, deoarece urmau să fie supuse investigațiilor de către organele de drept responsabile.

Ulterior, Procuratura Anticorupție a anunțat că examinează în cadrul unui proces penal, acțiunile pretinse a fi ilegale ale celor doi magistrați, prin prisma săvârșirii infracțiunii de îmbogățire ilicită.

Ca efect a celor invocate de Slusari, judecătorul Dorel Musteață l-a atacat în judecată, pentru a-și „apăra onoarea și demnitatea profesională”.

#contestare #Dinu Plingau #Dorel Musteata #Nina Cernat

Producătorii agricoli din Republica Moldova au prioritate la transportarea cerealelor pe calea ferată, iar capacitatea Căii Ferate a Moldovei (CFM) nu este limitată pentru aceștia. Totodată, tariful achitat de agricultorii moldoveni este mai mic decât cel aplicat pentru cerealele ucrainene aflate în tranzit. Precizările au fost făcute de prim-ministrul Vasile Tofan în cadrul unei ședințe cu reprezentanții agricultorilor și ai instituțiilor responsabile, convocată pe fondul îngrijorărilor privind tranzitul cerealelor ucrainene.

Potrivit CFM, toate vagoanele proprii destinate transportului de cereale sunt rezervate cu prioritate pentru solicitările agricultorilor și companiilor din Republica Moldova. În cazul cerealelor ucrainene aflate în tranzit, sunt utilizate vagoanele operatorilor din Ucraina.

Diferențe există și la tarife. Agricultorii moldoveni achită 15,30 franci elvețieni pentru o tonă de cereale transportată pe o distanță de 528 de kilometri. Pentru tranzitul cerealelor ucrainene pe aceeași distanță, costul total ajunge la 20,64 franci elvețieni pe tonă, inclusiv cheltuielile pentru utilizarea vagoanelor ucrainene.

„Agricultorii noștri au prioritate, tariful pentru ei este mai mic decât pentru cei ucraineni și limită pe capacitatea Căii Ferate nu există”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că tranzitul cerealelor ucrainene este, totodată, important pentru CFM, care are nevoie de volume mai mari de transport. Pentru luna august au fost planificate aproximativ 1.000 de vagoane cu mărfuri ucrainene, însă până în prezent au fost transportate mai puțin de 400.

Potrivit autorităților, aplicarea coeficientului de reducere de 0,5 la tariful pentru mărfurile ucrainene transportate în tranzit prin Republica Moldova a adus CFM venituri de peste un milion de lei.

Un alt subiect discutat a fost situația din Portul Constanța, unde există riscul apariției unor blocaje. Pentru a preveni congestionarea, s-a decis ca vagoanele cu cereale ucrainene să fie admise pentru tranzit doar după confirmarea faptului că acestea pot fi preluate de Portul Constanța.

În cadrul ședinței, agricultorii moldoveni au solicitat și introducerea unui mecanism de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Vasile Tofan a declarat că o astfel de măsură ar putea avea efecte asupra altor sectoare, inclusiv asupra industriei de morărit, panificație și zootehnie.

Premierul a anunțat că decizia privind eventualele restricții va fi luată după consultările care urmează să aibă loc pe platforma Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

„Agricultorii noștri au argumente bune. (…) Trebuie să ne asigurăm că avem și prețuri corecte pentru agricultori, și o industrie de morărit, de panificație și zootehnie competitive”, a declarat premierul.

Guvernul anunță că va continua să monitorizeze situația transportului feroviar al producției agricole și tranzitul cerealelor ucrainene, pentru a proteja interesele agricultorilor din Republica Moldova și a utiliza cât mai eficient infrastructura națională.