Procuratura Anticorupție a refuzat să inițieze cauze penală pe numele magistraților Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Dorel Musteață și Nina Cernat, iar procesele penale inițiate au fost clasate. Anunțul a fost făcut astăzi, 28 decembrie de către Procuratura Anticorupție.

Potrivit Procuraturii Anticorupție (PA), refuzul în pornirea urmării penale în privința magistraților a fost dispusă de către procurori, deoarece în rezultatul probatoriului administrat, s-a constatat că, faptele imputate acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de legea penală.

„Procurorii anticorupție în cadrul unor procese penale, au examinat acțiunile celor doi magistrați, prin prisma elementelor infracțiunilor de îmbogățire ilicită (art.330/2 alin.(2) din Codul penal) și fals în declarații (art.352/1 alin. (2) din Codul penal). Deciziile procurorilor anticorupție de refuz în pornirea urmăririi penale, emise în privința celor doi magistrați, pot fi contestate cu plângere procurorului ierarhic superior, în termen de 15 zile din momentul când s-a luat cunoștință de act, de către părțile implicate în cadrul acestor procese penale, în ordinea prevăzută de prevederile art.299/1 din Codul de procedură penală”, se arată într-un comunicat de presă al PA.

Amintim că, Procuratura s-a autosesizat pe cazul dat, ca urmare a apariției în spațiul public a unei note informative emise la 28 ianuarie 2020 de către directorul Serviciului de Informații și Securitate, adresată procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în care se invocă despre pretinse acțiuni de dobândire de către magistrații Dorel Musteață și Nina Cernat a bunurilor mobile și imobile, valoarea cărora ar depăși substanțial mijloacele și veniturile declarate.

#Dorel Musteata #Nina Cernat #Procuratura Anticoruptie.

La intrarea în Chișinău, între Porțile Orașului și lacul din sectorul Botanica, se află unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din Republica Moldova – biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. Ridicată în secolul al XVII-lea, această construcție din stejar este considerată cea mai veche și cea mai înaltă biserică medievală de lemn din țară.

Istoria ei începe în anul 1642, când a fost ctitorită de răzeșii din satul Hirișeni la Mănăstirea Hârjauca. Locașul a fost construit din stejarii seculari ai codrilor Moldovei și reprezintă un exemplu autentic al arhitecturii religioase medievale. Stilul său este specific nordului Moldovei, apropiat de tradiția bisericilor de lemn din Bucovina.

În anul 1821, biserica a fost demontată și strămutată în satul Hirișeni, din actualul raion Telenești. Aici a slujit comunității locale mai bine de un secol. În 1928, odată cu construirea unei noi biserici din piatră, lăcașul de lemn a fost transformat în paraclis de cimitir și, treptat, a ajuns să fie abandonat.

Timpul și intemperiile și-au pus amprenta asupra construcției. În anul 1998, acoperișul bisericii, vechi de peste trei secole, s-a prăbușit, iar edificiul a rămas timp de aproape 12 ani fără protecție, expus ploii, zăpezii și degradării.

Salvarea a venit abia în 2009, când, la inițiativa Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, biserica a fost demontată și transportată la Chișinău. Restaurarea a durat doi ani, iar lucrările au urmărit păstrarea cât mai fidelă a construcției inițiale.

Aproximativ 75% din structura originală a fost conservată, inclusiv aproape 85% dintre bârnele inițiale, care au fost tratate pentru a le prelungi durabilitatea. Circa 70% din iconostas a fost salvat, iar mai multe icoane din secolele XVII–XIX au fost restaurate. Acoperișul, grav deteriorat, a fost reconstruit integral. În toamna anului 2011, biserica a fost sfințită în noua locație, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, biserica face parte din complexul „Muzeul Satului”, amplasat în aer liber la periferia sudică a capitalei. Monumentul poate fi admirat gratuit de toți cei care vor să descopere o filă autentică din istoria Moldovei.